Bilanțul cultural-politic al verii 2023

-

A venit toamna; începe noua stagiune teatrală. Mă rog, nu doar teatrală, dar eu la asta mă pricep, despre asta scriu.

Desigur, teatrul nu se face în pustiu și, ca atare, se lovește de mode, de politici, de statistici, de influențe, de bani și de multe altele. E normal, pentru că e o artă vie, în permanentă mișcare/ modelare.

Așa că m-am gândit să scriu, azi, despre ce i se pregătește pentru… mâine. Teatrului în special, culturii în general! Fiindcă teatrul face și el parte din cultura acestei țări.

Și voi porni de la faptul că s-a vorbit mult, în această vară, despre ”eficientizarea” culturii. Au vorbit mai ales politicieni, analiști, sociologi, știriști, influenceri și mai puțin specialiștii în domeniu. Nu e pentru prima dată, doar că, acum, mi se pare mult prea gravă, chiar sumbră, această perspectivă.

Mai mult ca sigur, acest articol nu va avea un ecou memorabil. Va fi citit de câteva sute de colegi de breaslă/ prieteni (reali sau virtuali) ai mei și/sau ai teatrului, poate 1000, poate 1500. Vor fi câteva observații/ discuții, apoi, ne vom bucura cu toții, în pace, de evenimentele culturale ale toamnei. Cel mult vom face unele comentarii șoptite în antractul spectacolelor la care participăm.

Să începem, dar, cu ORDONANȚA DE URGENȚĂ privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, descentralizarea/regionalizarea serviciilor publice, disciplină economico-financiară, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, devenită, în 6 septembrie a.c., proiect de lege (LEGE privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung*)

Despre ea s-a vorbit cel mai mult, în luna august, chiar și în mediul cultural, pentru că se referă la ”comasarea/ desființarea/ reorganizarea/ fuzionarea sau transferul activității către alte structuri organizatorice (…)”, riscând să devină cea mai puternică formă de distrugere a culturii pe termen mediu și lung, vizând dispariția, în prima tranșă, a unei treimi din instituțiile culturale din București și din țară (teatre, filarmonici, biblioteci, reviste culturale…)

Art. XXIII, al Ordonanței de Urgență, cu următorul conținut:

(1) Începând cu data de 1 iulie 2024 instituțiile publice cu personalitate juridica aflate în coordonarea/ subordonarea/ autoritatea autorităților publice centrale/ locale își pot desfășura activitatea dacă îndeplinesc următoarele condiții cumulative:

a) Au un număr de peste 50 de posturi aprobate conform legii și efectiv ocupate în structurile organizatorice;

b) Activitățile desfășurate de instituțiile publice nu se suprapun sau sunt similare cu alte activități desfășurate de alte instituții publice cu obiect de activitate același sau similar;

(2) Instituțiile publice care nu îndeplinesc condițiile prevăzute la alin.(1) se pot comasa/desființa/reorganiza/fuziona sau transfera activitatea și personalul încadrat către alte structuri organizatorice inclusiv către structurile organizatorice aflate în coordonarea/autoritatea/subordonarea autorităților publice locale/centrale/județene prin modificarea corespunzătoare a numărului de posturi, organigramei și a regulamentelor de organizare și funcționare;

3) Prin comasare/desființare/reorganizare/fuzionare sau transfer a activității către alte structuri organizatorice inclusiv către structurile organizatorice aflate în coordonarea/autoritatea/subordonarea autorităților publice locale/județene/centrale trebuie să rezulte cel puțin următoarele condiții cumulative:

a) o reducere cu cel puțin 15% a numărului de personal proporțional atât pentru funcțiile de conducere cât și pentru funcțiile de execuție;

b) o reducere cu cel puțin 15% a cheltuielilor de funcționare, respectiv a cheltuielilor materiale și servicii;

(4) Forma prin care se reorganizează instituțiile publice care nu îndeplinesc condițiile prevăzute la alin.(1) respectiv: comasare/desființare/reorganizare/fuzionare sau transfer de activitate și număr de personal se aprobă prin hotărâri ale Guvernului României sau după caz prin hotărâri ale autorităților publice locale/județene după caz; (…)”

a devenit, în Proiectul de Lege, Art. XXX cu următorul conținut:

(1) Începând cu data de 1 iulie 2024 instituțiile publice cu personalitate juridică aflate în coordonarea/subordonarea/autoritatea autorităților publice centrale/ locale își pot desfășura activitatea dacă îndeplinesc următoarele condiții cumulative:

a) Au un număr de peste 50 de posturi aprobate conform legii și efectiv ocupate în structurile organizatorice.

b) Activitățile desfășurate de instituțiile publice nu se suprapun sau sunt similare cu alte activități desfășurate de alte instituții publice cu obiect de activitate același sau simila.;

(2) Instituțiile publice care nu îndeplinesc condițiile prevăzute la alin.(1) se pot comasa/ desființa/ reorganiza/ fuziona sau transfera activitatea și personalul încadrat către alte structuri organizatorice inclusiv către structurile organizatorice aflate în coordonarea/autoritatea/subordonarea autorităților publice locale/centrale/județene prin modificarea corespunzătoare a numărului de posturi, organigramei și a regulamentelor de organizare și funcționare.

(3) Prin comasare/desființare/reorganizare/fuzionare sau transfer a activității către alte structuri organizatorice inclusiv către structurile organizatorice aflate în coordonarea/autoritatea/subordonarea autorităților publice locale/județene/centrale trebuie să rezulte cel puțin următoarele condiții cumulative:

a) o reducere cu cel puțin 15% a numărului de personal proporțional atât pentru funcțiile de conducere cât și pentru funcțiile de execuție;

b) o reducere cu cel puțin 15% a cheltuielilor de funcționare, respectiv a cheltuielilor materiale și servicii;

(4) Forma prin care se reorganizează instituțiile publice care nu îndeplinesc condițiile prevăzute la alin.(1) respectiv: comasare/desființare/reorganizare/fuzionare sau transfer de activitate și număr de personal se aprobă prin hotărâri ale Guvernului României sau după caz prin hotărâri ale autorităților publice locale/județene după caz;

(5) Personalul disponibilizat ca urmare a reorganizării activității instituțiilor publice prevăzute la alin.(1) beneficiază de toate drepturile legale salariale prevăzute de lege;

(6) Conducătorii autorităților publice centrale/locale/județene care au în subordine/coordonare/autoritate instituții publice/entități publice inclusiv instituțiile publice asimilate cărora le sunt incidente prevederile alin.(1) au obligația de a publica pe pagina de internet proprie, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi lista instituțiilor publice care se vor comasa/desființa/reorganiza/fuziona sau își vor transfera activitatea și personalul încadrat către alte structuri organizatorice inclusiv către structurile organizatorice aflate în coordonarea/autoritatea/subordonarea autorităților publice/ locale/ centrale/ județene. Procesul de comasare/desființare/reorganizare/ fuzionare se va desfășura în perioada 1 septembrie 2023 – 1 ianuarie 2024;

(7) Până la data de 1 ianuarie 2024 conducătorii autorităților publice centrale/locale/județene care au în subordine/coordonare/autoritate instituții publice/entități publice inclusiv instituțiile publice asimilate cărora le sunt incidente prevederile alin.(1) au obligația de a finaliza procesul comasare/ desființare/ reorganizare / fuzionare sau transfer de activitate prin aprobarea noilor organigrame, state de funcții, regulamente de organizare și funcționare precum și orice alte documente care sunt necesare. În urma procesului comasare/desființare/reorganizare/fuzionare sau transfer de activitate pot fi păstrate structuri de organizare și funcționare fără personalitate juridică astfel încât anumite categorii de activități să nu fie afectate cu condiția îndeplinirii prevederilor alin.(3), lit. a) și b);

(8) Guvernul României poate aproba prin memorandum excepții de la procesul de comasare/ desființare/ reorganizare/ fuzionare sau transfer a activității către alte structuri organizatorice pentru instituțiile publice/ entitățile publice numai în situațiile în care activitatea instituțiilor publice/entităților publice este considerată unică;

(9) În sensul alin.(8) activitatea unei instituții publice/entitate publică este considerată unică dacă îndeplinește condiția de la litera a) sau condițiile cumulative de la literele b) și c):

a) activitatea desfășurată de instituția publică/entitatea publică este unică prin specificul său;

b) sunt instituții publice/entități publice care reprezintă elemente de identitate națională ale României

c) impactul procesului comasare/desființare/reorganizare/fuzionare sau transfer a activității este major asupra mediului cultural, economico-social;

(10) Sunt exceptate de la prevederile alin.(1) instituțiile publice din domeniul culturii care au fost înființate ca urmare a unor legi speciale, acorduri internaționale sau ca urmare a primirii unor donații cu sarcini, precum și instituțiile prefectului, structurile cu organizare militară/de poliție, cluburile sportive de interes național și local precum și orice alte instituții publice aprobate prin memorandum de către Guvernul României.

(11) Prin excepție de la termenul prevăzut la alin.(1) pentru instituțiile publice/ entități publice inclusiv instituțiile publice asimilate din domeniul educației, sănătății, asistenței și protecției sociale, cultură precum și din alte domenii aprobate prin memorandum în Guvernul României termenul de intrare în vigoare pentru procesul de comasare/ desființare/ reorganizare/fuzionare sau transfer a activității este data de 1 ianuarie 2025;

(12) Prin excepție de la alin (1) instituțiile publice care au peste 50 de posturi aprobate și își desfășoară activitatea în același domeniu de activitate se pot comasa/desființa/reorganiza/ fuziona sau transfera activitatea și personalul încadrat către alte structuri organizatorice inclusiv către structurile organizatorice aflate în coordonarea/ autoritatea/subordonarea autorităților publice locale/centrale/ județene prin modificarea corespunzătoare a numărului de posturi, organigramei și a regulamentelor de organizare și funcționare, cu aprobarea Guvernului României sau după caz prin hotărâre a consiliilor locale/județene;

Draftul acestei Ordonanțe a fost modificat în câteva rânduri până a ajuns Proiect de Lege; s-a făcut chiar și un mic ”grup de intervenție”, format din trei oameni de teatru, care s-au întâlnit cu doi consilieri de stat ai prim-ministrului. De la discuții, oamenii de teatru au plecat (cam prea) încrezători. 40 de manageri de teatru au redactat o scrisoare adresată premierului (pentru prima dată au participat – cu semnătura – și manageri interimari ai teatrelor bucureștene din subordinea PMB, nu chiar toți). Scrisoarea a devenit petiție  și a adunat câteva zeci de mii de semnături (foarte puține, după părerea mea!). S-a mai făcut o modificare. A apărut punctul (8) al Articolului XXIII:

”(8) Guvernul României poate aproba prin memorandum excepții de la procesul de comasare/ desființare/ reorganizare/ fuzionare sau transfer a activității către alte structuri organizatorice pentru instituțiile publice/entitățile publice numai în situațiile în care activitatea instituțiilor publice/ entităților publice este considerată unică”;

Iar, în Proiectul de Lege, la Art. XXX, a apărut și punctul 12, în fond cel mai periculos pentru teatre (și mai ales pentru cele bucureștene, pentru că pot fi comasate/ desființate/ reorganizate, pot fuziona sau transfera activitatea și personalul încadrat către alte structuri organizatorice inclusiv către structurile organizatorice aflate în coordonarea/ autoritatea/subordonarea autorităților publice locale/centrale/ județene prin modificarea corespunzătoare a numărului de posturi, organigramei și a regulamentelor de organizare și funcționare, cu aprobarea Guvernului României sau după caz prin hotărâre a consiliilor locale/județene.

A se citi cu mare atenție ceea ce am subliniat, pentru că, prin aceste câteva cuvinte se pun la dispoziția absolută a oricărui primar general al Capitalei toate teatrele din subordinea PMB și CGMB, pe simplul motiv că toate teatrele pentru adulți au același obiect de activitate: realizarea de spectacole și evenimente conexe, la fel și cele pentru copii.

Să nu ne amăgim, așadar: când se va ivi ”sezonul memorandumurilor”, va fi o înghesuială nemaipomenită pe la Ministerul Culturii/ consiliile județene/ primării, dar selectarea instituțiilor cu drept de a rămâne valide se va face tot politic/ după interese de moment.

Însă, până atunci, în urma altor discuții cu câteva personalități culturale, însuși domnul Nicolae-Ionel Ciucă declară că va ține parte teatrelor și că acestea nu se vor comasa/ desființa… doar că domnul Nicolae-Ionel Ciucă se află  „La marginea imperiului”… PNL și nu știm până când va mai avea un cuvânt de spus.

Domnul Marcel Ciolacu promite și dumnealui, cui îl întreabă, că nu se va întâmpla nimic tragic. Ba chiar a mai introdus, în Ordonanță, „punctul de sprijin”  numit memorandum, existent și în Proiectul de Lege… Și sigur, cât va fi dumnealui prim-ministru nu se va întâmpla mare lucru.

Dar după Alegeri?

Doamna Raluca Turcan (ministrul Culturii) a fost mai rezervată în declarații. De fapt dumneaei, după câteva zile de gândire, ne-a anunțat sec: „Sper să găsesc o variantă care să nu afecteze ministerul şi domeniul culturii. (…) Posturi sunt neocupate, însă cultura este un domeniu specific pentru că dacă sunt, de exemplu, posturi libere într-o orchestră şi acelea se taie, prin tăiere orchestra ar putea să nu mai funcţioneze, aşadar nu se poate pune un şablon de la administraţie, de exemplu, pe domeniul culturii, dar lucrul acesta îl discutăm punctual la minister”

Anunțul s-a dovedit a fi de bun augur, mai ales în București, unde, cu binecuvântarea primarului general (binecuvântare dată doar unor instituții culturale din subordine, evident) s-a purces la ocuparea rapidă a posturilor vacante/ obținute în sistem fulger. Dar despre această adevărată ”cursă a angajărilor” voi vorbi la ”capitolul” dedicat (pseudo)reformei culturale marca Nicușor Dan, care a declarat că nici nu are nevoie de Ordonanță, știe dânsul s-o facă și fără!!!.

O altă inițiativă, care lovește, de astădată, în sistemul cultural privat, este creșterea cotei TVA de la 5% la 19% pentru vânzarea de bilete la evenimentele culturale.

Spicuiesc din Scrisoarea deschisă, adresată ministrului Finanțelor, de AROC, Asociația Română a Organizatorilor de Concerte și Evenimente Culturale, menționând că și teatrele independente vor fi vizate, în egală măsură, de acest demers:

”Vă prezentăm un exemplu (ce-i drept, maximal) cu taxele care trebuie plătite din bilete de către un organizator, în cazul măririi cotei TVA:

  • TVA – 19%
  • Timbru muzical – 5%
  • Patrimoniu (în cazul în care evenimentele au loc în locații de patrimoniu) – 2%
  • Crucea Roșie – 1%
  • Taxa locală – 2%
  • Taxe drepturi de autor și difuzări muzică – până la 12% 

TOTAL: taxe până la 41% 

La acestea se adaugă comisionul către platformele de ticketing, care este în medie de 5% și care da, deși nu este o taxă la stat, este necesară pentru un organizator întrucât este mult mai costisitor să-și facă propriul sistem de ticketing. De remarcat că, din banii încasați de platformele de ticketing, o parte tot la stat ajung sub forma impozitului pe venit/profit.

Putem concluziona că un organizator de evenimente poate ajunge să plătească chiar și 46% (aproape jumătate) din banii încasați pe bilete și îi rămâne puțin peste jumătate pentru cheltuieli de onorarii, organizare, administrative, și să facă și un profit, ori acest scenariu este efectiv absurd.”

O altă lege apărută, discret, în această vară, este LEGEA nr. 243 din 20 iulie 2023 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 6/2023 pentru modificarea Legii nr. 212/2022 privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor. Are un singur articol, iar articolul are un singur punct ce poate deveni oricând devastator pentru câteva teatre bucureștene, anume:

”(7) Este strict interzisă desfășurarea activităților comerciale de orice natură, precum și amplasarea de mijloace publicitare pe fațada și/sau pe terasa/învelitoarea imobilului, suspendarea de stâlpi, pereți, scări interioare și altele asemenea în cazul clădirilor încadrate în clasa de risc seismic RsI sau RsII prin raport de expertiză tehnică, realizată conform normativului Cod de proiectare seismică – Partea a III-a – Prevederi pentru evaluarea seismică a clădirilor existente, indicativ P100-3, în vigoare la data expertizării de către experți tehnici atestați pentru cerința fundamentală rezistență mecanică și stabilitate.

Despre această lege nu vorbește nimeni public, fie pentru că a apărut discret, în plină vacanță, fie pentru că e prost interpretată tocmai de către cei care ar trebui să se teamă de efectele promulgării ei. O voi desluși eu, pentru că am traversat o experiență similară, în noiembrie 2015, după evenimentele de la Colectiv.

Ca urmare a promulgării Legii 282/2015, care interzice desfășurarea de activități ce presupun aglomerări de persoane în săli de spectacol sau de expoziții, care au un grad seismic ridicat (bulină roșie – Rs I), Teatrul ”Nottara” a fost obligat să suspende programarea evenimentelor artistice la sediu. Abia după actualizarea expertizei tehnice, respectând noile norme, a putut să redeschidă sălile de spectacole pentru public (zece luni), însă cu obligativitatea de a face lucrările de consolidare/ reabilitare/ modernizare care se impuneau în trei ani. Lucru care nu s-a întâmplat.

Exact pe același model, folosindu-se de Legea 243/iulie 2023, care spune că: ”Este strict interzisă desfășurarea activităților comerciale de orice natură, precum și amplasarea de mijloace publicitare pe fațada și/sau terasa/ învelitoarea imobilului, suspendarea de stâlpi, pereți, scări interioare și altele asemenea în cazul clădirilor încadrate  în clasa de risc seismic Rs I sau Rs II prin raport de expertiză tehnică (…)”, va putea fi suspendată, în orice moment, prezentarea spectacolelor/ evenimentelor conexe  care presupun vânzarea de bilete, pentru că, ce să vezi, asta înseamnă ”activitate comercială”. Nu cunosc situația din țară, însă, în București, sunt în pericolul de a fi închise pentru public: Teatrul ”Nottara”, Teatrul Mic (dacă mai au cumva reprezentații la sediu, cu publicul pe scenă), Teatrul ”Bulandra” (Sala ”Liviu Ciulei”).

Reforma culturală bucureșteană, marca NICUȘOR DAN (via USR)

Pentru a ajunge la prezentul cultural bucureștean, e obligatoriu să ne întoarcem nițel în timp.

Poate că puțină lume își mai amintește ”lupta” USR-iștilor din Consiliul General al Municipiului București, pentru ”transparentizarea bugetelor instituțiilor de cultură ale PMB”, demarată, cu avânt proletar, în 2021, de către liderii Ana Ciceală și Manuela Mureșan (consiliere generale USR), Cristina Modreanu (critic de teatru).

Iată, spre aducere aminte, două postări pe paginile de Facebook ale doamnelor Ana Ciceală și Manuela Mureșan din 2021:

Al treilea proiect USR PLUS aprobat vizează transparentizarea contractelor Primăria Municipiului București și instituțiile subordonate. Conform hotărârii aprobate, acestea vor publica în termen de 60 de zile toate contractele încheiate în anul 2021. De asemenea, în termen de 6 luni de zile, instituțiile menționate vor publica toate contractele încheiate în anii 2018-2020 iar contractele nou încheiate, după adoptarea acestei hotărâri, vor fi publicate în termen de 10 zile de la semnare. (proiect Stefania Petre)”

În urma unor ”eforturi” de acest fel, teatrele au fost obligate să transmită detaliat toate cheltuielile, inclusiv pentru hârtia igienică. Evident, aceste bugete detaliate au fost postate pe Facebook de către doamnele Ana Ciceală și Manuela Mureșan. Dna Cristina Modreanu a luat atitudine în câteva articole bășcălioase la adresa managerilor din acea vreme și prin mai multe intervenții privind clădirile cu risc seismic ridicat și fără aviz de funcționare ISU, asigurându-ne că va părăsi Bucureștiul nemaisimțindu-se în siguranță, dacă managerii nu vor lua măsuri ca să obțină avize de funcționare ISU. Acum, dânsa a încurcat nițel temenii, fiindcă ISU se referă la incendii, iar bulina roșie la risc seismic, dar nu ne încurcăm noi în atâta lucru când e vorba de siguranța unei doamne.

A urmat, în aprilie 2022, o măreață ”dezbatere publică” privind risipa banilor publici în instituțiile de spectacole din subordinea PMB și CGM, inițiată chiar de primarul general Nicușor Dan, al cărei rezultat nu îl cunoaște nimeni.

Tot la începutul anului 2022, au fost făcute, abuziv și ilegal, evaluările  managerilor de teatre din subordinea PMB și CGMB, atât pentru 2020, cât și pentru 2021 (pe principiul ”2 în 1”), evaluări succedate de demiteri ale unor directori indezirabili. A urmat un scandal de presă efemer, ca toate scandalurile de presă. Cu puține excepții, breasla a rămas tăcută. Doamna Cristina Modreanu nu și-a mai exprimat părerea și nu a mai pomenit niciodată despre ”avizele de funcționare ISU”/ imobilele cu bulină roșie – Risc seismic I și II.

Ceilalți manageri au fost lăsați să-și termine, în liniște, mandatul. Unii (puțini și fără a se putea afla pe ce criterii) au obținut chiar note peste 9.00 la evaluarea finală, rămânând în situația de a mai lua un mandat. Alții, nu. Însă, oricum nu a mai avut loc niciun concurs de proiecte de management (nici deschis, nici închis).

E drept, a fost o încercare (timidă) de organizare a unor asemenea concursuri, prin publicarea (extrem de discretă) a unor Caiete de obiective aberante, amendate șăgalnic chiar și de către unii oameni de teatru susținători ai primarului Nicușor Dan (vezi articole semnate de Cristina Modreanu – Scena.ro/ Facebook, Iulia Popovici – Observator cultural/ Facebook).

În ceea ce mă privește, în afara unor articole publicate pe tepusa.ro și Facebook, am făcut o reclamație privind aceste Caiete de obiective (vezi aici). După patru luni am primit un răspuns vrednic de bancurile cu Bulă (vezi aici). Această reclamație nu era de competența Corpului de Control al Primarului, ci de competența Direcției Juridice, care ar fi trebuit să-și motiveze răspunsul cu argumente și articole de lege.

Și așa se întâmplă că, în acest moment, din cele 16 instituții de spectacole din subordinea PMB și CGMB, 14 au manageri „numiți temporar”, ceva ce contravine legilor românești, și interimari. (Da’ cui să-i pese, în București, de legi?!!! În niciun caz primarului general.)

Acestea sunt instituțiile conduse de manageri ”numiți temporar”/ interimari:

Teatrul NOTTARA

Teatrul BULANDRA

Teatrul MIC

TES (Teatrul Evreiesc de Stat)

Teatrul Tineretului METROPOLIS

Teatrul EXCELSIOR

OPERA COMICĂ PENTRU COPII

TDR (Teatrul Dramaturgilor Români)

Teatrul STELA POPESCU

Teatrul MASCA

Teatrul ION CREANGĂ

Teatrul ODEON

Teatrul CONSTANTIN TĂNASE

Circul Metropolitan GLOBUS.

În decembrie, se termină și mandatele managerului TEATRULUI DE COMEDIE, respectiv al celui de la ȚĂNDĂRICĂ.

Și gata! Vor urma ALEGERILE!

Ce va fi după ALEGERI, dacă va fi (re)ales NICUȘOR DAN?

Așezarea oficială „prin concurs” a celor numiți de actuala echipă PMB, înlăturarea câtorva, ca să dea bine, și care, oricum, sunt indezirabili (doar au fost… „moșteniți”)!

Să fiu bine înțeleasă, nu am nimic personal cu marea majoritate a managerilor numiți temporar/ interimari, ci cu modalitatea heirupistică, pur politică, în care se face o (pseudo)reformă culturală, ce, până acum, nu a însemnat decât schimbarea unor nume de directori cu alte nume. Pur și simplu! Teatrele merg înainte cu aceleași bugete (sau mai mari), cu aceleași programe și proiecte culturale (sau cu mai puține). Doar gradul de obediență pare să fi fost crescut simțitor.

După mai 2022, adică după marele circ al evaluărilor abuzive și ilegale, a mai auzit cineva de vreo dorință/ inițiativă de ”𝐓𝐑𝐀𝐍𝐒𝐏𝐀𝐑𝐄𝐍𝐓𝐈𝐙𝐀𝐑𝐄 a Bugetului Instituțiilor de Cultură ale PMB” ?

Bineînțeles că nu. Ca și cum după ce teatrele s-au ales cu directori temporari, economia Capitalei ar fi fost, în sfârșit, salvată. Se merge pe atâta încredere în noii directori, încât nu li se mai cere nici măcar postarea, pe site-urile instituțiilor, a contractelor de prestări servicii/ achiziții. De pildă, ultimele contracte postate pe nottara.ro sunt din august 2022, la Excelsior, nu se poate vedea niciun contract, iar ultimul cont de execuție bugetară este din 30 iunie 2021, la Metropolis, există contracte doar pe anul 2021, însă nu pot fi deschise, iar ultimul bilanț contabil este din decembrie 2021. M-am uitat și la capitolele financiare ale Centrelor Proedus și ARCUB, dragi primarului general și actualei echipe PMB. Aceeași situație!

Nu am putut să nu remarc faptul că au dispărut de pe site-urile teatrelor proiectele de management și rapoartele de activitate pentru anii 2020 și 2021, cu rezultatele aferente, care conform legii, ar trebui să fie postate public ale directorilor demiși. Devreme ce au fost scoase, nu putem decât să presupunem că artizanii evaluărilor ilegale nu se prea mândresc cu opera de a-i fi schimbat inutil pe vechii manageri, mai ales că cei noi nu strălucesc prin nimic notabil.

Nu am avut răbdare să caut pe mai multe site-uri, dar e clar că încrederea dlui Nicușor Dan, a dnei Ana Ciceală, a dnei Manuela Mureșan, a dnei Cristina Modreanu, desigur și a dnei Liliana Maria Toderiuc-Fedorca (ultima fiind directoarea executivă a Direcției Cultură, Învățământ, Turism din PMB, cea care veghează neprecupețit la bunul mers al culturii bucureștene) în directorii temporari și/sau interimari este fără limite.

Însă, bilanțul realizărilor mărețe ale primarului general Nicușor Dan nu se termină aici:

După declarația rezervată a doamnei Raluca Turcan (ministrul Culturii) că va găsi ”o variantă care să nu afecteze ministerul şi domeniul culturii. (…)”, subalternii (temporari și interimari), cu permisiunea dlui Nicușor Dan, au găsit-o de îndată și poate fi numită: ”Acțiunea Angajarea de august”. A început o adevărată vrie a angajărilor. Cu cumul. Pe câte 2 – 4 ore/zi. Cu detașări fictive, cum o fi, numai să nu rămână posturile neocupate. Teatrele mari (istorice) au ”împrumutat”, cu ora, ”specialiști” în toate domeniile, suratelor mai mici ”aflate în nevoie”. Ar fi bine ca cineva să controleze cam câte asemenea angajări s-au făcut în teatrele bucureștene și cum se face, în acest mod, economie la buget. Ba mai mult, cele două centre (mult) iubite de primarul nostru general au înghițit la greu angajați de la instituțiile care urmează să se desființeze (și nu numai) și, evident, bugetele aferente. Asta, da, economie!

Se știe, chiar de pe pagina sa de socializare, de apriga dorință a dlui Nicușor Dan de a comasa instituțiile din subordine, cu precădere pe cele culturale. Există, în acest scop, câteva proiecte (mereu pomenite, apoi abandonate, încă din anul 2022: EXCLUSIV: Nicușor Dan vrea să desființeze 8 instituții de cultură din subordinea PMB. Consilierii PNL au oprit proiectul pe circuit, “să-l mai studieze”. Însă, în toiul acestei veri, apărat cumva de forfota cu Ordonanța de austeritate, s-a pornit din nou, mai cu foc, pe desființări, declarând într-o conferință de presă:

”Avem proiecte făcute pentru desființarea altor 7 instituții: Centrul pentru Tineret, Centrul pentru Seniori, Centrul Cultural Dalles, Centrul Lipatti, Expo Arte, Centrul pentru Protecția Plantelor și Centrul Cultural Lumina.

(…)

E nevoie de reducerea risipei în administraţia publică centrală şi locală. Trebuie păstrată o autonomie a autorităţii locale, să i se dea autorităţii locale o marjă în care să se încadreze şi să fie lăsată ea să îşi facă acele restructurări în această marjă, pentru că sunt chestiuni specifice”

După cum se poate observa, primarul nostru n-are nevoie de vreo ordonanță/ lege pentru desființarea instituțiilor din subordine; dânsul vrea doar ”autonomie”!

Mirarea mea nu este  însă legată de pornirile viforoase ale edilului Capitalei în a distruge cultura bucureșteană pas cu pas, pentru că asta e o strategie bine gândită și pusă în practică încă de anul trecut. Uimirea mea este legată de pasivitatea breslei.

Între proiectele de desființare ale unor instituții din subordinea PMB, cinci vizează centre culturale. Poate ne gândim că sunt mici, insignifiante, fără cine știe ce importanță. Poate că nu ne plac toți directorii acestor centre și nici măcar proiectele și programele lor culturale. Însă, înainte de toate, ar trebui  conștientizăm faptul că desființarea unor instituții de cultură bucureștene, în acest moment de răstriște culturală la nivel național, poate deveni un precedent periculos

Concluzii:

  • După asumarea ORDONANȚEI DE URGENȚĂ privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, descentralizarea/regionalizarea serviciilor publice, disciplină economico-financiară, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative/ promulgarea Legii cu același obiect, toate teatrele de stat din România vor fi la mâna ordonatorului de credite, oricare ar fi acela (Ministerul Culturii, Consilii Județene, Consilii Locale – Primării, Primăria Municipiului București). Până la apariția Ordonanței de Urgență, supranumită ”a austerității”/ Proiectului de Lege, de teatrele istorice (cele înființate de Consiliul de Miniștri, respectiv cu o vechime de peste 35 de ani), Consiliile Județene și Primăriile nu se puteau atinge. Din momentul asumării acesteia, o vor putea și, cel mai probabil, o vor și face, în funcție de interese (politice mai ales) și nu vor fi în pericol doar managerii neînregimentați, ca până acum, ci însăși existența teatrelor;
  • Vor fi expuse toate teatrele bucureștene din subordinea PMB și CGMB, pentru că se dorește, de mult, această comasare și pentru că se va putea apela, oricând, la punctul b) Activitățile desfășurate de instituțiile publice nu se suprapun sau sunt similare cu alte activități desfășurate de alte instituții publice cu obiect de activitate același sau similar  al celebrului, de-acum, Articol XXIII din OUG-ul menționat, devenit Articolul XXX în Proiectul de Lege. Gândiți-vă, numai, că majoritatea teatrelor au drept obiect de activitate realizarea spectacolelor pentru adulți, la care se adaugă cele pentru copii și, eventual, cel muzical (Opera Comică pentru Copii). Mai mult, dacă primarului i se va năzări să închidă sălile de spectacole conform Legii 243/iulie 2023, pe motiv că sunt interzise activitățile comerciale în imobilele cu grad seismic I și II, va avea și pretextul comasării teatrelor cu bulină, respectiv ”Nottara”, Mic, ”Bulandra” cu alte teatre care au săli/ imobile fără buline;
  • Se vor desființa multe instituții culturale (evident și teatre) din țară, pe motiv că au mai puțin de 50 de angajați, nu pentru că nu ar fi necesare sau nu ar fi prestigioase;
  • După desființarea unor teatre pe motiv că au mai puțin de 50 de angajați, vor exista municipii/ județe fără niciun teatru profesionist: Buzău (jud. Buzău), Focșani (jud. Vrancea), Miercurea Ciuc (jud. Harghita), Suceava (jud. Suceava), Giurgiu (jud. Giurgiu), Râmnicu Vâlcea (jud. Vâlcea), Reșița (jud Caraș-Severin);
  • Vor dispărea festivaluri/ concerte/ turnee teatrale organizate de impresari (în sistem privat), ca urmare a măririi cotei TVA la vânzarea de bilete;
  • Se vor închide teatre independente, mărirea cotei TVA la 19% pentru biletele de spectacol devenind înrobitoare;
  • Prin desființarea/ comasarea/ reorganizarea unor teatre, va crește numărul de artiști-șomeri (în mare parte fiind vorba de artiști nepregătiți și/sau nemaiavând vârsta pentru o posibilă recalificare).

Sigur că este nevoie de o reformă culturală în România după mai bine de 30 de ani de la revoluție. Însă, aceasta trebuie făcută în urma unor studii/ analize de specialitate și a schimbării/actualizării unor legi (Legea sponsorizării, de pildă), a luării unor măsuri de protecție socială, nicidecum sub pretextul eficientizării culturii și/sau a salvării economiei României.

Cel mai ciudat mi se pare faptul că un partid de stânga este în stare să participe activ la asemenea dezastru prezis de USR, încă de la apariție, și susținut (oarecum/ pe alocuri) de PNL.

Cât despre breasla teatrală, dacă va mai continua să rămână scindată în teatru de stat vs teatru independent, va continua să se războiască pe mărunțișuri (vezi, de curând, nominalizările la Premiile Galei UNITER) riscă să-și piardă identitatea! De această dată nu e vorba de o persoană sau alta, de un statut sau altul, de o pandemie trecătoare, ci de însăși rațiunea de a fi a teatrului românesc.

Textele complete al Legii 243/iulie 2023, respectiv al Proiectului de Lege privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung pot fi văzute aici)

Marinela Țepuș
Marinela Țepușhttps://tepusa.ro
Este teatrolog și filolog. A fost secretar literar la Teatrul George Ciprian din Buzău, Teatrul Fani Tardini din Galați și la Teatrul Nottara din București. A fost directorul Teatrului Nottara din București și al Teatrului George Ciprian din Buzău. A primit, în 2018, Premiul Președintelui UNITEM pentru management, în cadrul Galei Premiilor UNITEM, ediția a XVII-a, iar în 2019, Premiul de excelență, în cadrul aceleiași Gale, ediția a XVIII-a. Activitate publicistică Din 1997, este critic de teatru, publicând (în calitate de redactor/ colaborator) cronici, interviuri, anchete, portrete, reportaje, în revistele: Scena, Luceafărul, Teatrul azi, Diagonale, precum și în ziare/ suplimente culturale: Rampa (Ziarul AZI), Ziarul de duminică, Gazeta Teatrului Național, Cotidianul, Adevărul literar şi artistic. Este membru UNITER și AICT.ro

Distribuie

Articole recente

Categorii

1 COMENTARIU

  1. Dar cum e cu stabilirea datelor pe lună a spectacolelor de teatru? pe pile și relații politice? dintre piese apar aceleași de mai multe ori, de ne plictisesc. Să se stabilească data prin rotație, să fie jucate toate, nu aceleași de mai multe ori și altele nu le mai vedem în listă.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Comentarii recente