Nicușor Dan și ”Strategia” risipei în teatre

-

Câteva precizări necesare:

Nu am nimic personal cu managerii numiți temporar (cu o singură excepție, cunoscute fiind și ”excepția”, și motivul frustrării), ci doar cu procedura scandaloasă prin care au fost puși în fruntea teatrelor și cu modul părtinitor în care sunt (unii) tratați în continuare.

Nu contest mărimea bugetelor alocate, în 2023, pentru programe și proiecte culturale, ci modalitatea în care, în 2022, domnul primar general și câțiva prieteni din USR au încercat, pe toate căile, calomnierea/umilirea/discreditarea vechilor manageri, vorbind despre risipa banilor publici, în fond ticluind (doar) schimbarea acestora.

Cu excepția Teatrului ”Tănase”, care are același buget ca și în 2021, și a Teatrelor Masca și Odeon, care au chiar un buget mai mic decât în 2021, toate alocațiile au fost mărite. Totuși, pentru că unele bugete au fost derizorii în 2021 (vezi TES, Circul Metropolitan, Teatrul Mic), cuantumul din 2023 al acestora abia de le asigură existența.

Nu este concludent un posibil răspuns prin care (ni) s-ar aduce la cunoștință faptul (de altfel știut) că bugetele sunt votate de Consiliul General, pentru simplul motiv (tot știut) că primarul general, prin Direcțiile de Buget și Cultură…, este cel care propune bugetele pentru instituțiile din subordinea PMB și CGMB, și că proiectul de buget odată ajuns în Consiliu e ca și votat! De extrem de puține ori mai trec unele amendamente și mai niciodată cele care se referă la instituțiile culturale.

Mă întreb care este poziția actuală a critice(se)lor ce au luptat vehement, în anii 2021 și 2022, pentru schimbarea vechilor manageri (socotiți depășiți, delăsători, risipitori)? O anunț, pe această cale, pe doamna Cristina Modreanu, care amenința că se mută din București ne(mai)simțindu-se în siguranță din cauza faptului că prea multe teatre NU au aviz de funcționare ISU, că nu s-a făcut nimic în acest sens. Și nici pentru consolidări!

Către Primăria Municipiului București

În atenția Domnului Nicușor DAN, Primar General

Domnule Primar General,

Subsemnata Marinela Țepuș, vă scriu în calitate de om de teatru cu o experiență de peste 30 de ani în domeniu. Vă scriu în calitate de critic de teatru. Vă scriu în calitate de cetățean al Capitalei, adică de contribuabil.

Vă scriu referindu-mă la teatre, pentru că la asta mă pricep! Vă scriu cu dezamăgire și cu mâhnire.

Acum câteva zile a apărut, în Q Magazine, un articol referitor la situația în care se află Teatrul Metropolis. Vă scriu, pentru că ceea ce se spunea acolo despre conduita managerului numit temporar de către dumneavoastră se potrivește cu ”stilul” comportamental al managerului numit temporar (tot de către dumneavoastră) la Teatrul ”Nottara”. M-a izbit mai ales lipsa de empatie față de colegi, modul tiranic de a conduce un teatru, la care se făcea referire în Q Magazine. Cu atât mai ciudat mi s-a părut articolul cu cât l-am cunoscut, încă de la debutul sibian, pe Radu-Alexandru Nica, fiind sedusă, în calitate de critic, de cariera sa regizorală. Desigur, nu întotdeauna profesia și talentul sunt compatibile cu calitatea de manager. Mai ales dacă nu ai experiență în conducerea unei instituții de spectacole. Curios a fost și modul intempestiv (politic) în care a ajuns Radu-Alexandru Nica director la Metropolis, după ce, la fel de uimitoare a fost numirea/ demiterea actorului Viorel Păunescu în/din aceeași funcție în același loc.

După numirea lui Radu-Alexandru Nica au mai fost doar două schimbări, numirea scurtă (meteorică) de câteva zile a lui Cristian Șofron la Odeon, apoi revenirea sa la Teatrul ”Stela Popescu” și numirea lui Adrian Titieni, care se pare că a trecut testul rămânând pe post. Cel puțin deocamdată. Și cu asta, lucrurile păreau să se fi așezat ”temeinic”, ajungându-se la 14 instituții de spectacole cu directori numiți temporar și/sau interimari: Teatrul ”Bulandra”, Teatrul ”Nottara”, Teatrul Mic, Teatrul Excelsior, Teatrul ”Ion Creangă”, Teatrul Dramaturgilor Români, Teatrul Evreiesc de Stat, Teatrul Odeon, Teatrul Tineretului Metropolis, Teatrul Masca, Teatrul ”Constantin Tănase”, Teatrul ”Stela Popescu”, Opera Comică pentru Copii, Circul Metropolitan. În decembrie li se va termina mandatul și managerilor Teatrului de Comedie și Teatrului Țăndărică. Și gata! Vă veți putea vedea liniștit de campania electorală pentru că ați finalizat ”cu succes” marea ”reformă” a teatrelor din subordine! Ba chiar ați inventat un nou tip de funcție, care n-are nicio legătură cu vreo lege românească: ”manager numit temporar”, adică un fel de interimat pe perioadă nedeterminată.

Până la apariția articolului în Q Magazine părea că lucrurile se desfășoară excepțional în peisajul teatral al Capitalei, dumneavoastră și directoarea executivă a culturii bucureștene arătându-vă satisfăcuți de propria operă. Aproape că se putea deduce cum că aș fi singura persoană nemulțumită, și asta, firește, pentru că sunt unul dintre managerii de teatru demiși de dumneavoastră. Așadar, puteam fi lesne suspectată de subiectivitate. Și, evident, sunt subiectivă. Cine n-ar fi în astfel de situație?! Drept care, socotindu-mă nedreptățită, era normal să urmăresc, atent, ”implementarea reformei culturale” impuse, cu satârul, de către dumneavoastră.

Nu este deloc ușor să mă documentez, pentru că, brusc, după numirea noilor conducători, site-urile teatrelor încep să aibă tot mai multe lacune: nu se mai postează documentele obligatorii prin lege, nu se mai postează data premierelor, nu se mai postează numărul reprezentațiilor, nu se mai postează nici măcar rapoartele trimestriale de cheltuieli (acelea care cuprind și o parte narativă despre programe și proiecte culturale). Am observat, întâi, cum era de așteptat, ce se întâmplă pe/cu site-ul Teatrului ”Nottara”, de unde au fost scoase toate datele menționate mai sus, ba chiar și rapoartele de activitate pentru anii 2020 și 2021. Cum actualii manageri bucureșteni nu au fost numiți în urma unui concurs, conform OUG 189/2008, cu completările ulterioare și conform Ordinului Ministrului Culturii nr. 2799/2015, nu există nici obligativitatea unei evaluări anuale. Așa că ați hotărât ca nimeni să nu-i mai întrebe nimic. Însă, iată că, în afară de mine, s-au hotărât și alții să strige ”Regele e gol”! Și sper să fie tot mai mulți!

Vă scriu această scrisoare și pentru a le da lor curaj.

Atunci când ați convenit, cu câțiva prieteni din USR, schimbarea vechilor directori, cel mai probabil pentru a fi în ”trend” cu viziunile progresiste, feministe, globaliste, chiar și cei mai înfocați adepți ai noilor perspective s-or fi fost gândind că aveți  sau că veți pritoci curând o strategie culturală pe măsură. După doi ani (că 2021 nu se pune, fiind, cel mai probabil, unul de pregătire a ”marilor transformări”, astfel încât ați uitat până și de evaluările anuale obligatorii prin lege), se vede cu ochiul liber și fără vreo documentare prealabilă că, în afară de schimbarea zgomotoasă a unor directori și menținerea altora în ”interimate pe perioadă nedeterminată” nu s-a mai întâmplat nimic notabil. Asta doar la prima vedere, pentru că, în profunzime, s-au întâmplat destule.

Întâi de toate, ați mărit (până la dublare/triplare) bugetele destinate programelor și proiectelor culturale pentru instituțiile de spectacole din subordine, și asta după ce, în aprilie 2022, ați declanșat pe facebook o aberantă dezbatere asupra risipei banilor publici în instituțiile de spectacole din subordinea PMB și CGMB, dezbatere al cărei rezultat nu este cunoscut de nimeni nici azi. (HotNews.ro – DEZBATERE PUBLICĂ Primăria Capitalei subvenționează cu 282 de milioane de lei cele 28 de instituții de cultură din subordine. E mult sau puțin?)

Și n-ar fi fost nimic dacă mărirea acestor alocații bugetare s-ar regăsi în strategiile noilor manageri, în producții și activități conexe. (Pentru a înțelege mai bine, repet ceea ce am mai spus/scris de nenumărate ori: este firesc ca bugetele să difere foarte mult de la teatru la teatru, pentru că acestea depind de numărul de angajați, de cheltuielile cu întreținerea, de mărimea/ vechimea imobilelor care le găzduiesc, de chiriile plătite pentru spațiile de depozitare ale decorurilor etc. Totalul acestor bugete nu are nicio relevanță. Relevanță au doar banii alocați pentru programe și proiecte culturale.) Pe scurt, ca să înțelegeți și dvs., domnule primar general, voi face o comparație între anul 2021 (an în care nu s-a întâmplat nimic semnificativ, în afara faptului că ne aduceați, cu obstinație, la cunoștință faptul că NU sunt bani și că e prea mare risipa) și anul 2023, când majoritatea teatrelor au directori interimari sau ”numiți temporar”.

Voi puncta câteva lucruri, făcând aprecieri la adresa celor trei teatre ale căror foști manageri au dat primăria în judecată pentru modul abuziv în care au fost organizate evaluările anuale pentru anii 2020 și 2021, respectiv Teatrul Excelsior, Teatrul ”Nottara”, Teatrul Tineretului Metropolis.

Alte cheltuieli cu bunuri și servicii (programe și proiecte culturale):

Teatrul Excelsior

865.000 lei (2021)/ 4.000.000 lei (2023)

Singurul raport de activitate al managerului aflat pe site-ul teatrului este cel din 2018. Ca urmare, nu pot fi extrase date privind programele și proiectele anului 2021. Totuși, la o căutare mai atentă pe site-ul PMB, aflăm din aberantele Caietele de sarcini, redactate pentru concursurile ce nu au mai avut loc, următoarele:

În 2021, cu un buget de 865.000 lei s-au realizat 4 premiere (Urâtul, Opera de trei parale, Cenușăreasa, N-am văzut nimic – coproducție cu Arte dell’ Anima). La acestea se adaugă activități conexe (Art Creative – concurs de dramaturgie pentru adolescenți și Laborator de creație – cu realizarea unor schițe de spectacol de către actorii angajați ai teatrului). De asemenea, a fost organizat Festivalul EXCELSIOR TEEN-FEST, ediția a Vl-a, având cam aceleași obiective cu prima ediție a (cam prea mult) trâmbițatului X-FEST din acest an.

În 2023, cu cel mai mare buget, respectiv 4.000.000 de lei, au fost realizate 6 premiere (SF Superfragil, Doua ore cu pauză, (R)evoluție, Orașul nostru, Punk Rock, Solaris) la care se adaugă ”aceeași Mărie cu altă pălărie” și niște bani în plus: X-FEST – Festivalul Internațional de Teatru Tânăr (prima ediție). La un asemenea buget, este necesar un raport al cheltuielilor făcut public. Nu credeți?

Teatrul Tineretului Metropolis

900.000 de lei (2021)/ 2.900.000 lei (2023)

Cel mai probabil, pentru că instituția este în plină ”rebrenduire”, după cum mărturisește chiar managerul ”numit temporar” Radu-Alexandru Nica, pe noul site nu se mai găsește nimic din trecutul teatrului și nici vreun proiect ori vreun raport de activitate al fostului manager. Deducem că istoria acestui loc e musai să înceapă cu momentul acestei noi numiri. Așa că voi recurge din nou la Caietele de obiective amintite pentru a afla activitatea instituției în 2021, menționând că, la sfârșitul acelui an, nici măcar nu a mai fost virată, în totalitate, alocația aprobată de CGMB.

Ca urmare, cu un buget aprobat de 900.000 lei, ciuntit și acela la sfârșitul anului 2021 și precizând că Metropolis este un teatru de proiecte, fără trupă angajată și că, pentru a putea realiza/programa spectacole, este obligatoriu să aibă un buget minimal, au fost montate 5 premiere (O casă de păpuși, Transport de femei, Portugalia, Brainstorm, Bad Jews).

În 2023, cu un buget de 2.900.000 de lei s-au realizat 7 premiere, dintre care unele au fost antamate sub direcția lui Viorel Păunescu (Credit, Lumea lui Frank, Balena). De la numirea lui Radu – Alexandru Nica (martie 2023) au fost montate 4 premiere din cele 7:  Corespondențe, Disco Regret, Martiri și Conu Leonida față cu progresiunea, ultimele două ridicând unele probleme, după cum urmează:

Martiri de Marius von Mayenburg (în parteneriat cu UNATC), regia: Alexandru Mâzgăreanu; numai că spectacolul care figurează drept premieră e de fapt o reluare de acum vreo doi ani, făcută tot la UNATC, și care s-a jucat la unteatru. La premiera de la  Metropolis au fost vândute foarte puține bilete, fapt pentru care s-a programat doar de două ori. Deși are recomandarea 18+, a existat, pe facebook, o campanie pentru elevi și studenți, ceea ce mă face să cred că, în sală, au fost și minori. Socotiți c-ar fi posibil să trimiteți Corpul de Control pentru a afla și alte amănunte și să ne comunicați și nouă care a fost bugetul acestei… reluări/ refaceri, oferită publicului sub formă de ”premieră”.

Conu Leonida față cu  progresiunea, în regia lui Răzvan Enciu, are o durată de numai 30 de minute, fapt nemaiauzit în teatru. Dacă e să dăm crezare articolului din Q Magazine, Răzvan Enciu a fost alungat cu trei zile înainte de premieră, iar regizorul-director a preluat repetițiile aducându-l în forma finală de… o jumătate de oră. Spectacolul s-a jucat o singură dată. Ar fi interesant să aflăm ce cheltuieli a presupus.

Teatrul ”Nottara”

1.233.000 de lei (2021)/ 2.638.000 de lei (2023)

Au fost scoase de pe site rapoartele de activitate ale managerului pentru 2020 și 2021, ultimul postat fiind cel de final de mandat din 2019. Proiectul de management pentru perioada 2020 – 2024 pare că există, dar nu se poate deschide. Mă întreb și vă întreb, ”vizitând” și site-urile altor teatre, dacă managerii interimari și cei ”numiți temporar” au primit ordin de la dvs. să ”ascundă” aceste documente obligatoriu a fi publice sau au făcut-o din proprie inițiativă? Vă rog, politicos, să răspundeți la această întrebare și să procedați în consecință astfel încât (toate) documentele de interes public să fie postate pe site!

Cu un buget aprobat de 1.233.000 lei (nevirat în totalitate la sfârșit de an) în 2021, au fost realizate 11 premiere (5, la Sala ”Horia Lovinescu” : Capcană mortală, Liniște în culise, Jaful, Urzeala Lui Prospero, Fetele Pelican – ultima cu prima reprezentație la începutul anului 2022, din cauza regulamentelor pandemice, și 6 la Sala ”George Constantin”: Cloaca, Sonată de toamnă, Recitindu-l pe Nichita, Călătoria lui Dante, O haită de sfinți,  Mama – ultima fiind prezentată publicului la începutul anului 2022, din cauza regulamentelor pandemice).

În 2023, cu un buget de 2.638.000 lei au fost montate 5 premiere (2, Sala ”Horia Lovinescu”:  A 12-a noapte, în regia managerului numit temporar, Don Quijote, cu prima reprezentație amânată, și 3 la Sala ”George Constantin”: Operațiunea petarda, Orașul luminii, Ivona, principesa Burgundiei – ultima în lucru).

Tot uitându-mă pe site-urile teatrelor am mai remarcat cum favoriții dvs. montează la greu prin teatrele bucureștene și nu numai (Ex: Alexandru Dumitru Mâzgăreanu a regizat, de când a fost numit temporar, mai multe spectacole decât atunci când era doar regizor: Teatrul Act, Teatrul ”Bulandra” (pentru acesta colegii de la Marketing au anunțat castingul pe site-ul Teatrului ”Nottara”), Teatrul Metropolis, Teatrul ”Maria Filotti” din Brăila.

Radu Alexandru Nica, mai modest, a montat la Teatrul de Comedie, va avea premieră, în curând, la Teatrul Excelsior și aud că a făcut unele prospecții la Teatrul ”Nottara”. Se poate, lesne, deduce că, ocupându-se de atâtea proiecte personale, nu le mai rămâne cine știe cât timp pentru a-și conduce instituțiile. Întrebarea firească pe care v-o pun este dacă iau, în același timp, și salariu și onorariu pe drepturi de autor, sau li s-au aprobat concedii/ concedii fără plată în vederea realizării proiectelor personale? După cum știm repetițiile la o nouă producție se fac, în doi timpi sau într-un timp mai lung, vreme de șase – opt săptămâni, astfel încât nu le prea mai rămâne managerilor-regizori și vreme de condus.

Referitor la ”angajările fictive” pomenite în Q Magazine, pot să adaug faptul că nu doar Metropolis a recurs la asemenea metodă, ci și alte instituții/ centre culturale din subordinea și sub oblăduirea dvs., în ideea de a nu pierde posturile sau de a nu fi desființate ca urmare asumării ORDONANȚEI DE URGENȚĂ privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, descentralizarea/ regionalizarea serviciilor publice, disciplină economico-financiară, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative. Ar fi interesant de aflat câte asemenea angajări/ detașări (unele cu doar o oră sau două pe zi) au fost făcute în instituțiile culturale bucureștene în lunile august – septembrie, și cine sunt ”specialiștii” angajați în mare grabă? De fapt, cine sunt vă pot spune chiar eu: colegi de la teatrele mai mari, împrumutați, pe hârtie, de către managerii interimari și de către cei ”numiți temporar” instituțiilor de cultură ”aflate în nevoi”. Câți sunt și pe unde se află ar fi bine să ne spună dna directoare a Direcției Cultură, Învățământ, Turism, fiindcă sigur știe dânsa prea bine. Sigur că o asemenea metodă extremă poate părea salvatoare la o primă privire, însă, exact în același timp, dvs., domnule primar general, vă lăudați, prin conferințele de presă, că urma să faceți economie comasând mai multe centre culturale chiar înainte de apariția Ordonanței amintite. Ați lăsat-o baltă cu comasările, cum ați uitat și de dezbaterea privind risipa banilor publici în instituțiile de spectacole, inițiată tot de către dvs. în 2022. Și bine ați făcut, că prea vă afecta la imagine!!!

Înainte de a încheia această tristă epistolă, ar mai fi ceva de adăugat în privința Teatrului ”Nottara”.

Deși apărută discret, sunteți la curent cu promulgarea LEGII nr. 243 din 20 iulie 2023 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 6/2023 pentru modificarea Legii nr. 212/2022 privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor cu risc seismic ridicat (fiind numit în aceasta cu funcție, nume și prenume), cu un singur articol, al cărui punct (7) este devastator pentru Teatrul ”Nottara”.

Citez: ”(7) Este strict interzisă desfășurarea activităților comerciale de orice natură, precum și amplasarea de mijloace publicitare pe fațada și/sau pe terasa/învelitoarea imobilului, suspendarea de stâlpi, pereți, scări interioare și altele asemenea în cazul clădirilor încadrate în clasa de risc seismic Rs I sau Rs II prin raport de expertiză tehnică, realizată conform normativului Cod de proiectare seismică – Partea a III-a – Prevederi pentru evaluarea seismică a clădirilor existente, indicativ P100-3, în vigoare la data expertizării de către experți tehnici atestați pentru cerința fundamentală rezistență mecanică și stabilitate.

Despre această lege nu vorbește nimeni public, fie pentru că a apărut în plină vacanță, fie pentru că e prost interpretată tocmai de către cei care ar trebui să se teamă de efectele promulgării ei, însă ea conduce, inevitabil la suspendarea reprezentațiilor. Pentru că, ce să vedeți, vânzarea de bilete înseamnă ”activitate comercială”! Deocamdată, Primăria se face că nu înțelege, iar managerul numit temporar tace mâlc. Dacă dumneavoastră, domnule primar general, n-ați fi scos, la începutul anului 2022, imobilul de pe bd. Magheru 20 de pe lista de priorități, acum, Teatrul ”Nottara” și-ar fi putut finaliza lucrările de consolidare, modernizare, reabilitare, iar dumneavoastră v-ați fi putut mări capitalul de imagine! Spun ”dumneavoastră”, pentru că am aflat chiar de pe pagina dumneavoastră de facebook că ați trecut la priorități, în locul Teatrului ”Nottara”, imobilul de alături, acela care găzduiește un mic sediu USR.

În acest moment, Teatrul ”Nottara” așteaptă să-și închidă activitatea pentru public după modelul din noiembrie 2015. Numai că, în 2015, Primăria, împreună cu conducerea de atunci a teatrului, au căutat (și au și găsit) soluții. Mă întreb ce veți face dumneavoastră în această situație și vă întreb ce face managerul numit temporar? Vă lăudați că iubiți patrimoniul cultural, și multă lume v-a și votat pentru asta! Vă anunț că imobilul care adăpostește Teatrul ”Nottara” din 1948, încă de pe vremea când se numea Teatrul Armatei, face parte dintr-un ansamblu de patrimoniu: Bulevardul Magheru. Vă solicit în numele teatrului și al cetățenilor bucureșteni să ne spuneți ce veți face cu Teatrul ”Nottara”, ce veți face cu Bulevardul Magheru?

Las mai jos și bugetele (comparative) destinate programelor și proiectelor culturale ale celorlalte instituții de spectacole. Poate aflați și ne relatați și nouă cum se explică faptul că s-a făcut mult mai puțin cu mai mulți bani, în ideea în care v-ați luat angajamentul să ”eficientizați” cultura bucureșteană? (Nu mă refer la teatrele de mai jos, ci mai ales la cele de mai sus!)

Opera Comică pentru Copii*

8.722.000 de lei (2021)/9.374.000 de lei (2023)

* După cum se știe, statutul acestei instituții este, de la înființare, unul hibrid, funcționând atât ca teatru, cât și ca un centru cultural (organizând târguri la diverse evenimente, ateliere de creație pentru copii etc.). Prin urmare, o eventuală analiză a bugetului său poate fi făcută doar în context cu bugetele celorlalte centre culturale bucureștene din subordinea PMB (ARCUB, CREART etc.)

Teatrul ”Bulandra”

1.700.000 de lei (2021)/3.100.000 de lei (2023)

Teatrul de Comedie

1.073.000 de lei (2021)/2.650.000 de lei (2023)

Teatrul Țăndărică

1.077.000 de lei (2021)/2.257.000 de lei (2023)

Circul Metropolitan

501.000 de lei (2021)/2.100.000 de lei (2023)

Teatrul ”Stela Popescu”

1.140.000 de lei (2021)/1.828.000 de lei (2023)

Teatrul Mic

510.000 de lei (2021)/1.584.000 (2023)

Teatrul Odeon

1.710.000 de lei (2021)/1.550.000 de lei (2023)

Teatrul Dramaturgilor Români

1.420.000 de lei (2021)/1.544.000 de lei (2023)

Teatrul ”Ion Creangă”

890.000 de lei (2021)/1.490.000 de lei (2023)

Teatrul ”Constantin Tănase”

1.000.000 de lei (2021)/1.000.000 de lei (2023)

Teatrul Evreiesc de Stat

318.000 de lei (2021)/ 961.000 de lei (2023)

Teatrul Masca

885.000 de lei (în 2021)/ 850.000 de lei (2023)

Marinela Țepuș
Marinela Țepușhttps://tepusa.ro
Este teatrolog și filolog. A fost secretar literar la Teatrul George Ciprian din Buzău, Teatrul Fani Tardini din Galați și la Teatrul Nottara din București. A fost directorul Teatrului Nottara din București și al Teatrului George Ciprian din Buzău. A primit, în 2018, Premiul Președintelui UNITEM pentru management, în cadrul Galei Premiilor UNITEM, ediția a XVII-a, iar în 2019, Premiul de excelență, în cadrul aceleiași Gale, ediția a XVIII-a. Activitate publicistică Din 1997, este critic de teatru, publicând (în calitate de redactor/ colaborator) cronici, interviuri, anchete, portrete, reportaje, în revistele: Scena, Luceafărul, Teatrul azi, Diagonale, precum și în ziare/ suplimente culturale: Rampa (Ziarul AZI), Ziarul de duminică, Gazeta Teatrului Național, Cotidianul, Adevărul literar şi artistic. Este membru UNITER și AICT.ro

Distribuie

Articole recente

Categorii

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Comentarii recente