Domnului Prim-ministru Marcel Ciolacu (scrisoare deschisă)

Scrisoare deschisă

Către Guvernul României

În atenția Domnului Marcel CIOLACU, Prim-ministru

Stimate Domnule Prim-ministru,

Subsemnata Marinela Țepuș, vă scriu în calitate de om de teatru cu o experiență de peste 30 de ani în branșă (critic de teatru de 30 de ani, manager al Teatrului ”George Ciprian” din Buzău vreme de cinci ani și șase luni și manager al Teatrului ”Nottara” din București vreme de 10 ani și cinci luni).

Vă scriu referindu-mă cu precădere la teatre, pentru că la asta mă pricep. Însă  dumneavoastră sunteți prim-ministrul acestei țări și fiecare domeniu de activitate depinde de profesionalismul/ onestitatea/ integritatea dumneavoastră. Îmi doresc să cred că așa va fi.

Vă scriu cu teamă și cu multă mâhnire văzând cum susțineți o Ordonanță al cărei articol XXIII dăunează grav culturii române și mă gândesc că, probabil, ați dat prea multă atenție gândirii unor tehnocrați, or, teatrul, implicit cultura, se evaluează cu alte instrumente decât cele financiar-contabile!

V-am urmărit, cu multă atenție, declarațiile și mi-am dat seama că nu doriți să distrugeți, ci doar să ”eficientizați” instituțiile de spectacole, însă, a impune asemenea măsuri înseamnă a vă asuma responsabilitatea pentru o reformă, care, în final, va conduce, inevitabil, la nimicirea unei bune părți din ceea ce a mai rămas din patrimoniul cultural român (teatre, centre culturale, muzee, biblioteci, filarmonici, reviste…)!

Iată argumentele pentru care vă rog, politicos, să reevaluați situația și să renunțați la articolul XXIII al ORDONANȚEI DE URGENȚĂ privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, descentralizarea/ regionalizarea serviciilor publice, disciplină economico-financiară, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, articol menit să anihileze multe instituții de cultură și conform căruia (acum sau mai târziu) puteți fi etichetat drept călău al acestora:

1. Despre asemenea ”comasare/desființare/reorganizare/fuzionare sau transfer a activității către alte structuri organizatorice” s-a vorbit, periodic, de zeci de ani încoace (ba însuși Nicolae Ceaușescu a avut o asemenea inițiativă, unind teatrele bucureștene sub două direcții – Teatrul Național și Teatrul ”Bulandra”), însă toate demersurile de acest fel au eșuat. V-ați întrebat de ce? Pentru că, în final, s-a demonstrat că astfel gesturi distrug nu zidesc;
2. De vreo doi ani încoace, chiar actualul primar general, dl Nicușor Dan, vorbește despre comasarea unor instituții și/sau centre culturale bucureștene din subordinea Primăriei Capitalei și a Consiliului General al Municipiului București. Există chiar și unele proiecte în acest sens, ultimul fiind expus public de curând, cu mențiunea că ”nu are nevoie” de Ordonanță pentru a ”eficientiza” cultura:

Nicuşor Dan a fost întrebat, marţi, într-o conferinţă de presă, despre măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare.
“(...) Avem proiecte făcute pentru desfiinţarea altor şapte instituţii. Este vorba de Centrul pentru Tineret, Centrul pentru Seniori, Centrul Cultural Dalles, Centrul Lipatti, Expo Arte, Centrul de Plante şi mai este o mică instituţie de cultură, Centrul Lumina”, a explicat primarul Capitalei, conform news.ro
El a afirmat că este nevoie de o reducere a risipei în administraţia publică centrală şi locală.
“(...) E nevoie de reducerea risipei în administraţia publică centrală şi locală. Trebuie păstrată o autonomie a autorităţii locale, să i se dea autorităţii locale o marjă în care să se încadreze şi să fie lăsată ea să îşi facă acele restructurări în această marjă, pentru că sunt chestiuni specifice. (...)Sunt situaţii specifice pentru fiecare din administraţiile locale şi atunci trebuie lăsată ea să decidă cum îşi organizează aparatul (...)”, a precizat Nicuşor Dan.”

Ceea ce probabil nu știți, însă dânsul sigur știe, este că s-a purces deja la o astfel de ”eficientizare” într-un stil pur românesc: teatrele ”mari” (cu mai mult de 50 de angajați) ”împrumută” teatrelor ”mici” (cu mai puțin de 50) – însă doar celor ”agreate” de primarul general -, angajați sub forma unor ”cumuluri de funcții” cu puține ore de lucru, doar cât să-și ocupe posturile și să nu fie amenințate cu ”comasarea/ desființarea….” Cele două Centre mari, care se ocupă de educație și cultură și sunt cu deosebire iubite și bine bugetate de către primarul nostru (pot fi ușor recunoscute și fără a le pomeni numele), preiau angajați de la cele năpăstuite, propuse spre desființare. Este o vrie a angajărilor în instituțiile bucureștene din subordinea PMB și CGMB cum nu s-a mai pomenit!

Însă mă întreb – și ar fi bine să-l întrebați și dumneavoastră pe dl primar general -, care-i ”eficientizarea”, câtă vreme numărul de angajați rămâne relativ același, iar bugetul pentru salarii se mărește simțitor, acoperind și ”cumulurile salvatoare”? Vă răspund eu: crește capitalul de imagine în rândul credulilor care ar trebui să-l voteze anul viitor.

• Într-o conferință de presă, Doamna Raluca Turcan, Ministrul Culturii, declara: „Sper să găsesc o variantă care să nu afecteze ministerul şi domeniul culturii. (…) Posturi sunt neocupate, însă cultura este un domeniu specific pentru că dacă sunt, de exemplu, posturi libere într-o orchestră şi acelea se taie, prin tăiere orchestra ar putea să nu mai funcţioneze (…)”

Nu vi se pare ciudat faptul că nu pomenește nimic de ”comasare/ desființare/ reorganizare/ fuzionare sau transfer a activității către alte structuri organizatorice”?

Nici mie, pentru că dumneaei se referă strict la ceea ce se întâmplă acum, sigur în București, posibil și în țară, prin locurile în care ordonatorii de credite vor să-și păstreze instituțiile de cultură, adică se fac angajări la greu. Cât despre comasări/ desființări, cu siguranță este de acord, pentru că PNL-ul are la activ câteva astfel de proiecte (ce dacă eșuate? n.n. cazul fuziunii Operei Naționale Române cu Teatrul Național de Operetă ”Ion Dacian” de acum ceva timp);

• Cunoașteți, desigur, efectele dezastruoase ale Legii nr. 282/2015, aceea prin care o seamă de instituții publice de spectacole (și nu numai) și-au pierdut dreptul de a programa spectacole la sediu pentru că aveau bulină roșie – clasa I risc seismic. Legea n-a rezolvat mai nimic, pentru că nici în acest moment nu s-au făcut expertize serioase care să ateste adevăratul  grad de pericol al clădirilor vechi și nici consolidări ale vreunor imobile care adăpostesc teatre (n.n. Teatrul ”Nottara”, Teatrul Mic și Teatrul Foarte Mic, Teatrul ”Bulandra”), însă a fost dăunătoare pentru multe instituții de spectacole;

LEGE nr. 282 din 18 noiembrie 2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente

După cum vedeți, această lege  doar ”completează” o Ordonanță mai veche, din 1994, producându-și efectele la sfârșitul anului 2015. Sunt convinsă că, după ce vă veți asuma această Ordonanță, nu veți purcede la desființarea/ comasarea teatrelor (sau cel puțin așa sper). Însă, răul făcut va fi doar ascuns sub preș, putând să acționeze în orice clipă din ordinul vreunor politicieni plini de zel, fix după modelul Legii 282/2015. Așadar, odată cu apariția, în Monitorul Oficial, a acestei Ordonanțe, orice viitor ministru al culturii/ președinte de consiliu județean/ primar va deveni stăpân peste instituțiile de cultură din subordine, făcând cu ele ce poftește.

Cutia Pandorei, odată deschisă, va da libertate unui primar ca Nicușor Dan să comaseze/ desființeze/ reorganizeze toate teatrele din subordine, punându-le în pericol chiar și pe cele istorice, cu o activitate de 50 – 60 – 70 de ani, conform ”Art. XXIII (1)  b) Activitățile desfășurate de instituțiile publice nu se suprapun sau sunt similare cu alte activități desfășurate de alte instituții publice cu obiect de activitate același sau similar”.

Până acum, puteau fi comasate/ desființate/ reorganizate… doar instituțiile înființate de Consiliile județene și/sau locale, nu și cele înființate de Consiliul de Miniștri, în regimul trecut. Veți fi părtaș la o asemenea monstruozitate? Domnul Nicușor Dan abia așteaptă, pentru că și-a expus această idee, de câte ori a avut prilejul.

• Nu știu ca vreun guvern PSD să fi fost de acord cu distrugerea culturii într-un asemenea mod! Dar știu că Doamna Gabriela Firea, în calitate de primar general al Capitalei, a sprijinit instituțiile culturale, în vremea pandemiei, cum s-a priceput mai bine, asigurându-le bugete pentru subzistență și luptându-se cu toți potrivnicii, chiar și cu unii din propriul său partid;

• E imposibil să ”eficientizezi” economic teatrul fără să îi deteriorezi chiar menirea, pentru simplul motiv că ”foloasele” de pe urma lui se văd în timp. Teatrul apelează la sufletul și mintea omului, fiind un evident factor educativ. Când beneficiile sale vor fi cuantificate în veniturile obținute din vânzarea biletelor, acesta se va transforma în teatru comercial. Însă și așa, deocamdată, România nu e pregătită pentru o astfel de industrie de divertisment;

• A ”comasa/ desființa/ reorganiza…” teatrele după numărul de angajați este o acțiune cel puțin păguboasă, pentru că un oraș/ județ poate rămâne fără nicio instituție de spectacole. Dau doar exemplul Buzăului dumneavoastră natal: prin dispariția Teatrului ”George Ciprian” și orașul, și județul vor fi vitregite;

• Valoarea/calitatea unui teatru nu constă în numărul de angajați, ci în programele/proiectele/activitățile conexe pe care le realizează în/pentru  urbea/ județul în care se află. Or, în acest caz, teatrele trebuie evaluate cu instrumente specifice, nicidecum contabilicești (de fapt, aritmetice);

• Am preluat din Memoriul Rețelei Naționale a Muzeelor din România câteva date, pe care le redau mai jos, pentru a vedea cât de gravă este situația teatrelor în contextual în care veți menține articolul XIII al Ordonanței menționate. Aveți, cu siguranță, acest document. Puteți găsi în el și alte instituții aflate în pericolul de a dispărea.

”ASTFEL, DINTRE CELE 469 DE INSTITUȚII PUBLICE DE CULTURĂ CU PERSONALITATE JURIDICĂ CARE ÎȘI DESFĂȘOARĂ ACTIVITATEA ÎN PREZENT, PESTE 61% VOR FI DESFIINȚATE PRIN APLICAREA ACESTOR MĂSURI.

Din totalul de 127 de instituții de spectacole sau concerte – cu personalitate juridică, 37 de instituții au sub 50 de posturi: 22 sunt teatre dramatice sau teatre pentru copii, iar 15 sunt filarmonici, ansambluri muzicale, centre culturale cu activitate de spectacol.

Unele dintre aceste teatre au o activitatea cu adevărat laborioasă.

Oare dispariția celor 779 de posturi va conduce la salvarea economică a României?

Pentru edificare, redau, mai jos, articolul care poate distruge, ireversibil, o parte consistentă a culturii române:

Art. XXIII (1) Începând cu data de 1 ianuarie 2024 instituțiile publice cu personalitate juridică aflate în coordonarea/subordonarea/autoritatea autorităților publice centrale/ locale își pot desfășura activitatea dacă îndeplinesc următoarele condiții cumulative:
a) Au un număr de peste 50 de posturi aprobate conform legii și efectiv ocupate în structurile organizatorice;
b) Activitățile desfășurate de instituțiile publice nu se suprapun sau sunt similare cu alte activități desfășurate de alte instituții publice cu obiect de activitate același sau similar;

(2) Instituțiile publice care nu îndeplinesc condițiile prevăzute la alin.(1) se pot comasa/desființa/reorganiza/fuziona sau transfera activitatea și personalul încadrat către alte structuri organizatorice inclusiv către structurile organizatorice aflate în coordonarea/autoritatea/subordonarea autorităților publice locale/centrale/județene prin modificarea corespunzătoare a numărului de posturi, organigramei și a regulamentelor de organizare și funcționare;

(3) Prin comasare/desființare/reorganizare/fuzionare sau transfer a activității către alte structuri organizatorice inclusiv către structurile organizatorice aflate în coordonarea/autoritatea/subordonarea autorităților publice locale/județene/centrale trebuie să rezulte cel puțin următoarele condiții cumulative:
a) o reducere cu cel puțin 15% a numărului de personal proporțional atât pentru funcțiile de conducere cât și pentru funcțiile de execuție;
b) o reducere cu cel puțin 15% a cheltuielilor de funcționare, respectiv a cheltuielilor materiale și servicii;

(4) Forma prin care se reorganizează instituțiile publice care nu îndeplinesc condițiile prevăzute la alin.(1) respectiv: comasare/desființare/reorganizare/fuzionare sau transfer de activitate și număr de personal se aprobă prin hotărâri ale Guvernului României sau după caz prin hotărâri ale autorităților publice locale/județene după caz;

(5) Personalul disponibilizat ca urmare a reorganizării activității instituțiilor publice prevăzute la alin.(1) beneficiază de toate drepturile legale salariale prevăzute de lege;

(6) Conducătorii autorităților publice centrale/locale/județene care au în subordine/coordonare/autoritate instituții publice/entități publice inclusiv instituțiile publice asimilate cărora le sunt incidente prevederile alin.(1) au obligația de a publica pe pagina de internet proprie, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență lista instituțiilor publice care se vor comasa/desființa/reorganiza/fuziona sau își vor transfera activitatea și personalul încadrat către alte structuri organizatorice inclusiv către structurile organizatorice aflate în coordonarea/autoritatea/subordonarea autorităților publice locale/centrale/județene. Procesul de comasare/desființare/reorganizare/ fuzionare se va desfășura în perioada 1 septembrie 2023 – 1 ianuarie 2024;

(7) Până la data de 1 ianuarie 2024 conducătorii autorităților publice centrale/locale/județene care au în subordine/coordonare/autoritate instituții publice/entități publice inclusiv instituțiile publice asimilate cărora le sunt incidente prevederile alin.(1) au obligația de a finaliza procesul comasare/desființare/reorganizare /fuzionare sau transfer de activitate prin aprobarea noilor organigrame, state de funcții, regulamente de organizare și funcționare precum și orice alte documente care sunt necesare. În urma procesului comasare/desființare/reorganizare /fuzionare sau transfer de activitate pot fi păstrate structuri de organizare și funcționare fără personalitate juridică astfel încât anumite categorii de activități să nu fie afectate cu condiția îndeplinirii prevederilor alin.(3), lit. a) și b);

(8) Sunt exceptate de la prevederile alin (1) următoate entități: instituțiile prefectului, primării,consilii județene, structurile cu organizare militară/de poliție, case teritoriale de pensii, servicii publice de salvamar si servicii publice de salvamont, Agentia Nationala de Transplant, Spitalul Tichilești, Centrul National de Sanatate Mintală precum și orice alte instituții publice aprobate prin memorandum de către Guvernul României;

(9) Prin excepție de la prevederile alin.(1) pentru instituțiile publice/entități publice inclusiv instituțiile publice asimilate din domeniul educației, sănătății, asistenței și protecției sociale precum și din alte domenii aprobate prin memorandum în Guvernul României termenul de intrare în vigoare este data de 1 ianuarie 2025;

Cu speranța că veți lua în considerare aceste argumente,

Marinela Țepuș