Reforma teatrelor bucureștene – marca Fedorca – se finalizează cu succes!

-

Prolog:

După cum știm, lumea teatrului românesc e mică, fărâmițată și fără personalitate. Se ridică/  vociferează/ protestează (mai nou) doar când e vorba de vreun scandal din care cineva sau vreun ”grup de mici interese” ar putea avea de câștigat; de obicei, asemenea ”revolte” gălăgioase sunt scurte și au drept urmare șifonarea imaginii tuturor (implicați sau nu, după modelul ”breasla-i de vină!”). Lipsa de reacție a oamenilor de teatru (cu foarte mici excepții) la problemele majore constituie motivul principal pentru care se pot face tot felul de abuzuri, tot soiul de ilegalități.

Nu vreau să vorbesc, acum, despre abuzurile din pandemie, mulți actori sau instituții întregi fiind trimiși/ trimise în șomaj tehnic, nici despre inițiativa de comasare a unor instituții de spectacole (exemplul de la Oradea fiind cel mai cunoscut), nici despre demiterea abuzivă a câtorva manageri din țară, care au câștigat procesele în marea lor majoritate și au fost repuși pe posturi.

Acum, voi vorbi strict despre ceea ce se întâmplă, în prezent, cu teatrele bucureștene din subordinea Primăriei Capitalei și a Consiliului General al Municipiului București. Pentru că se pregătește de vreo doi ani o macabră lovitură de teatru, la deznodământul căreia vom asista pe la sfârșitul lunii mai (după socotelile mele procedurale).

Reconstituirea istorică (pe scurt):

Imediat după preluarea mandatului de primar general a domnului Nicușor Dan și după schimbarea puterii în cadrul Consiliului General, USR-ul, prin două reprezentante al căror comportament semăna mult cu cel al gâștelor care au salvat Capitoliul, au strigat din toți rărunchii: ”Reforma promisă, vrem reforma teatrelor bucureștene, promisă de către domnul Nicușor Dan!” Și cum echipa domnului primar general nu răspundea în niciun fel, la ora aceea, doamnele cu vocea puternică (pe facebook) au solicitat instituțiilor de cultură, detalierea proiectelor de buget pentru anii 2021 și 2022, până la estimarea numărului de suluri de hârtie igienică, și a banilor aferenți achiziționării acestui prețios articol.

(Postez doar un extras edificator din proiectul de buget al Teatrului ”Nottara”; toate proiectele de buget pot fi găsite pe paginile de facebook ale doamnelor Manuela Mureșan și Ana Ciceală.)

Postez doar un extras edificator din proiectul de buget al Teatrului ”Nottara”; toate proiectele de buget pot fi găsite pe: https://cutt.ly/BvCbA9m

După aceste detalieri, doamna Ana Ciceală și doamna Manuela Mureșan ”au luat din pix” câte ceva de pe la câteva teatre și au mai pus/ picurat pe la instituțiile favorite

Postare de pe Facebook a doamnei Ana Ciceală – Link DRIVE: https://cutt.ly/BvCbA9m

Amendamentele au căzut, însă, la vot. În perioada dezbaterilor publice pe marginea proiectelor de buget din 2021, cele două doamne (Mureșan și Ciceală) secondate, cu prestanță elitistă, de către doamna critic(ă) Cristina Modreanu, au tunat și au fulgerat împotriva managerilor bucureșteni de la vremea respectivă, pe facebook și la posturile de radio și tv pe la care au avut acces (ex. emisiunea ”Timpul Prezent”, Radio România Cultural, 26.04.2021). Însă cea mai hilară dintre toate încercările de reformă a acestor doamne a fost ”sondajul de opinie”, sub forma unei penibile dezbateri publice, despre subvenția făcută, de PMB și CGMB, în 2021, către cele 28 de instituții de cultură din subordine, calul de bătaie fiind tot teatrele și managerii ”depășiți, delăsători, neștiutori, bătrâni” din acea vreme (ex. HOTNEWS.RO – DEZBATERE PUBLICĂ Primăria Capitalei subvenționează cu 282 de milioane de lei cele 28 de instituții de cultură din subordine. E mult sau puțin)

Se întâmpla pe la începutul lui 2021.

A urmat vria comasărilor. USR-ul dorea cu orice preț comasarea instituțiilor de spectacole. Am participat, la începutul anului 2022, împreună cu toți colegii manageri (încă eram pe funcție), la o dezbatere halucinantă, în cadrul căreia domnul viceprimar general din partea USR, Horia Tomescu, a propus, pe rând, dacă nu comasarea teatrelor, atunci comasarea personalului administrativ, dacă nu a acestuia, atunci al celui tehnic, dacă nu al celui tehnic, atunci măcar… a șoferilor. Noi răspundeam, siderați, în cor, că este imposibil, pentru că toate teatrele repetă/ joacă în aceleași zile ale săptămânii și cam la aceleași ore.

În urma ”dezbaterii” și după ce și-au dat seama că teatrele ”istorice” (adică acelea înființate acum zeci de ani de către Consiliul de Miniștri) nu puteau fi comasate/ restructurate decât prin Hotărâre de Guvern, s-au mulțumit, totuși, cu un proiect de comasare a centrelor culturale prin care Centrele ”Lipatti”, CREART, Lumina, ”Dalles” ar fi trebuit să se ”topească” în ARCUB. S-a făcut oarecare vâlvă pe tema asta (mai mult politică și de presă decât de breaslă) și PNL-ul a făcut o declarație cum că proiectul mai trebuie ”îmbunătățit”, așa că s-a pus la păstrare. A urmat un alt proiect de comasare a teatrelor înființate chiar de PMB și CGMB, după 1990, anume Teatrul ”Stela Popescu” (fără sediu), Teatrul Dramaturgilor Români și Teatrul Tineretului Metropolis. La scurt timp, Teatrul ”Stela Popescu” a ieșit din ”proiect”, rămânând celelalte două. Pare-se că USR-ul chiar a fost de acord să fie numit manager, la Metropolis, un ”reprezentant” al PNL-ului, cu condiția ca acesta să voteze mica și aberanta comasare.

Lovitura de teatru…

A început cea de-a treia și cea mai importantă parte a Reformei, făcută, într-un ”silentium lugubru” (vorba lui Caragiale), de gâște mute (vorba mea), de către doamnele Liliana Maria Toderiuc-Fedorca (directoarea Direcției Cultură, Învățământ, Turism din PMB) și Diana Punga (administratorul orașului București). După cum bine se știe, doamnele ”reformiste” din anul 2021 (Ciceală, Mureșan, Modreanu) nu au mai avut niciun cuvânt de spus în 2022. Cele două doamne (mute), Liliana Maria Toderiuc-Fedorc și Diana Punga (foarte ocupată și cu ASPA), au continuat reforma în stilul lor, regizând evaluări trucate și mizând pe compromisul acceptat de către ”specialiștii” recrutați cu grijă, care și-au vândut sufletul, dar mai ales integritatea, pe 10% din salariul brut al primarului general și pe micile favoruri care au urmat (sporadic). Apoi, dacă aduni cam 10-13 instituții la care au fost numiți  evaluatori ”specialiștii” în cauză, suma a fost rotunjită la câteva mii de euro, adică posibil să fi meritat efortul de a se face de râs și de a-și păta imaginea. (Mă gândesc cu oarecare milă la cei câțiva manageri care au făcut parte din acele comisii, pentru că, într-o bună zi, vor fi schimbați exact în același mod, cu participarea altor colegi-”specialiști” la fel de săritori și silitori!!!)

Însă, nu doresc să scriu despre evaluările abuzive și ilegale de la începutul anului 2022, pentru că s-a vorbit destul (și fără folos) la vremea respectivă. Presa a fost alături de managerii demiși pe nedrept, chiar și un grup mic de artiști (mai ales independenți). Breasla, însă, a tăcut, complice, și de această dată.

La conducerea teatrelor ”eliberate” forțat de manageri, au fost numiți exclusiv artiști-bărbați, dintre care unii erau tineri fără nicio experiență în management. Breasla a tăcut, în mod firesc. Chiar și feministele exacerbate, care au atacat, deunăzi, nominalizările la Premiile Galei UNITER, pe criterii de sex (gen), au tăcut mâlc! Deși unele dintre ele aveau experiență managerială, iar pentru interimat nu se solicită ”studii de specialitate în domeniul de activitate”, mai pe scurt, licență în domeniul artelor spectacolului.  

Așa că cele două doamne (mute) de la Primărie și-au continuat, nestingherite, ”reforma”. Nu s-au mai cerut bugete detaliate, evaluările la puținele teatre rămase cu manageri ”pe mandat” s-au făcut, într-un mod discret, la începutul anului 2023, fără vâlva transmisiunilor în direct din 2022. Se poate constata, în acest moment, că singurele teatre cu activitate prodigioasă și care au manageri cu merite deosebite, conform notelor de peste 9.00 pe care le-au obținut aceștia în cadrul unor evaluări (mute), sunt ”Creangă”, ”Tănase”, Țăndărică, Comedie, Masca. Doamna Dorina Lazăr a căzut în dizgrație, obținând o notă sub 9.00. (Detaliile pot fi găsite pe site-ul PMB)

Lovitura de… grație:

Este postarea (ascunsă, dar nu suficient încât să nu poată fi găsită) a dispozițiilor de primar ”privind aprobarea Caietelor de obiective elaborate în vederea organizării și desfășurării concursurilor de proiecte de management”, precum și cele ”elaborate în vederea organizării și desfășurării analizei noului proiect de management”, având numere de înregistrare din data de 23.03.2023.

 Scurtă descriere a situației de/ în fapt:

Conform Caietelor de obiective postate (discret) pe site-ul PMB:

  • la șapte teatre se va organiza concurs deschis: ”Nottara”, Excelsior (ce dacă au, fiecare, câte trei procese pe rol, iar fostul manager de la Excelsior a câștigat deja unul pe fond, decizia fiind una executorie – DETALII AICI), ”Bulandra”, Metropolis, Mic, Dramaturgilor Români, Opera Comică pentru Copii;
  • la trei teatre se va organiza concurs închis (adică doar cu participarea managerului existent, fără posibilitatea de înscriere a altor candidați): ”Tănase”, ”Creangă” și Teatrul Evreiesc de Stat;
  • rămân în așteptare, până la finalizarea mandatului, patru teatre: Odeon (mandatul Doamnei Dorina Lazăr se va termina la sfârșitul stagiunii acesteia), Masca și Teatrul de Comedie (mandatele managerilor se vor termina în decembrie 2023), Țăndărică (mandatul managerului se termină în decembrie 2023 și e singurul, din câte se pare, care va rămâne pe poziție);
  • a fost ”uitat” Teatrul ”Stela Popescu”. Posibil pentru că, după sfârșitul mandatului (câștigat în instanță al) Doamnei Dorina Lazăr, primarul i-a promis (în scris) lui Cristian Șofron, că îl va repune pe post pentru a-și termina și el mandatul, câștigat în urma unui concurs organizat în timpul litigiului Dorinei Lazăr cu PMB. (Na, c-am spus-o!)

 

Analiza capitolului V, Sarcini pentru management, din Caietul de Obiective (valabil pentru toate teatrele)

Durata Contractului de management se va face, pentru prima dată la PMB, pe cinci ani!!!

”Managementul va avea următoarele sarcini pentru durata proiectului de management:

  1. Realizarea și dezvoltarea programelor și proiectelor promovate de către Primăria Municipiului București prin intermediul Direcției Cultură, învățământ, Turism, în sensul dezvoltării urbane durabile, prin extinderea și reechilibrarea peisajului cultural al orașului, accentuarea identității cartierelor și creșterea coeziunii comunitare. Participarea instituției în cadrul proiectului Străzi Deschise – București, promenadă urbană sau în cadrul unui proiect similar.

Această sarcină va fi devastatoare pentru teatrele de repertoriu, fiindcă, în urma concursului, va fi transferată drept obligație în Contractul de management. ”Episodul pilot” al acestui tip de prostituare a artiștilor a avut loc în vara anului 2022. Teatrele au jucat, în condiții deplorabile, chiar pe străzi, fără scenă, fără dotări tehnice minime, fără cabine de schimb, fără toalete ecologice, în zgomotul asurzitor al mașinilor, pentru câțiva trecători.

Desigur, teatrele au jucat și pe vremea altor primari generali, în parcuri. Însă, în condiții decente (tehnice și administrative), iar participanții erau plătiți pentru efortul de a lucra în timpul concediului.

2. Inițierea și dezvoltarea de programe și proiecte educațional – culturale inovatoare, adecvate tuturor categoriilor de vârstă. Participarea instituției în cadrul proiectului Vocea Teatrului Licean Bucureștean (sau în cadrul unui proiect similar) și încheierea unor parteneriate cu instituțiile de învățământ preuniversitar și universitar în acest sens.

S-au realizat, cu succes, și până acum, în cadrul unui program care dăinuie de pe vremea Primarului General Sorin Oprescu, sub titulatura ”5 teatre, 5 licee”. Doamna Fedorca i-a schimbat doar titlul și l-a prezentat drept inițiativa dânsei.

3. Dezvoltarea unor programe în mediul online.

S-au realizat, în toate teatrele bucureștene, încă de la începutul pandemiei. Pentru că asemenea programe s-au bucurat de mare succes, unele teatre le continuă și astăzi.

4. Asigurarea schimburilor de metode artistice, practici culturale și idei profesionale cu artiști din țările europene, pentru promovarea propriilor valori artistice din domeniul artelor spectacolului, conform Strategiei Culturale a Municipiului București.

S-au făcut, în limita bugetelor alocate, până la venirea noii echipe a PMB. Își asumă Primăria și Consiliul General finanțarea unor astfel de schimburi ambițioase? În ultimii doi ani nu au făcut-o.

5. Raportarea activității specifice la cadrul strategic al Strategiei Culturale a Municipiului București. Realizarea unui plan de acțiuni pentru promovarea orașului București ca oraș „conectiv” și oraș cultural-turistic.

Care strategie?!!! Aceea în care nu se pomenește niciun teatru din subordinea PMB și CGMB, singurul teatru de stat din București despre care se face vorbire fiind Teatrul Național București?

6. Creșterea gradului de ocupare a sălii de spectacol/sălilor de spectacol la media anuală de minimum 75% din numărul de locuri.

Gradul de ocupare al sălilor de teatru, până la pandemie, a fost în jur de 80%. Se va reveni și fără sarcină de serviciu, cu proiecte artistice de calitate și cu un departament de marketing profesionist. Din păcate, asemenea specialiști ne lipsesc.

7. Realizarea unei strategii de marketing și comunicare a instituției pentru creșterea vizibilității programelor și evenimentelor instituției. Dezvoltarea unei strategii de branding a instituției.

E cu adevărat necesară!!!

8. Cercetarea și identificarea profilului consumatorului specific instituției, realizarea programelor, evenimentelor și a tipurilor de conținut conform așteptărilor publicului.

Este cu adevărat necesară și ar trebui făcută de către Direcția Cultură, Învățământ, Turism, așa cum am discutat la un moment dat (2021), în cadrul grupului de actualizare/ realizare a Strategiei Bucureștiului. Ar fi și mai ieftin, și mai eficient, pentru că nu ar exista suspiciuni că fiecare teatru și-a făcut sondaj de opinie ”după necesități/ nevoi personale” și cu sume diferite (de la manager la manager).

9. Participarea activă în rețelele naționale și internaționale, conform profilului instituției.

S-a făcut și până acum, în limita bugetelor alocate.

10.   Exploatarea producțiilor de succes în alte teatre sau festivaluri naționale și internaționale – minimum două deplasări pe an.

S-a realizat, cu succes, și până acum.

11.   Realizarea de co-producții cu alte instituții publice de cultură și cu organizații din sectorul cultural independent.

S-au făcut și până acum, cu succes.

12. Realizarea, în primii doi ani de mandat, cel puțin a unui spectacol într-o limbă de circulație internațională și subtitrarea unui alt spectacol într-o limbă de circulație internațională; realizarea, în următorii trei ani de mandat, cel puțin a unui spectacol într-o limbă de circulație internațională și subtitrarea altui spectacol într-o limbă de circulație internațională.

Actorii nu vor putea fi obligați să repete/ joace într-o limbă străină, dacă, la concursul de angajare, nu li s-a solicitat cunoașterea unei limbi de circulație internațională și/ sau dacă nu au menționat  acest lucru în fișa postului. Sunt teatre care au toate producțiile supratitrate într-o limbă de circulație. (”Subtitrarea” se folosește la filme.)

13. Realizarea, în primii doi ani de mandat, cel puțin a unui spectacol având la bază un text al unui autor român; realizarea, în următorii trei ani de mandat, cel puțin a unui spectacol având la bază un text al unui autor român.

A se avea în vedere că, așa cum e redactat, acest punct este un nonsens!

Teatrele bucureștene care se respectă realizează, anual, chiar mai multe producții pe un text autohton.

14. Realizarea și comunicarea publică, cu un avans de minimum 6 săptămâni, a programării spectacolelor.

La unele teatre se făcea asta încă înainte de pandemie (ex. Teatrul ”Nottara”).

15. Asigurarea distribuirii în spectacole a întregului personal artistic angajat în instituție, în cazul colaboratorilor din cadrul spectacolelor se vor avea în vedere artiștii din sectorul cultural independent care nu au niciun contract stabil cu vreo instituție publică de cultură.

Aceasta este o sarcină de bun-simț, pe care adevărații manageri o respectau, fără a le fi trecută în Caietul de obiective/ Contractul de management! Din păcate, chiar unii dintre managerii numiți temporar de către doamna Toderiuc-Fedorca, pe semnătura domnului primar general, o încalcă grosolan (ex. managerul Teatrului ”Nottara”; a se verifica distribuțiile spectacolelor realizate sub conducerea sa).

16. Eficientizarea cheltuielilor, precum și a costurilor reprezentațiilor. Aplicarea unor măsuri concrete de reducere a costurilor per beneficiar. Fiecare premieră va rămâne în repertoriul instituției minimum 50 de reprezentații, fiind inclusă constant în programul anual de spectacole al acesteia.

Prin această sarcină, teatrele vor fi obligate, indirect, să renunțe la experimente și spectacole de nișă, în favoarea celor comerciale. Mă aștept ca măcar împotriva acestui punct să protesteze grupul progresist al artistelor/ ”criticelor” care doresc ca, în teatrele de stat, să se realizeze preponderent sau chiar exclusiv spectacole sociale/ politice/ experimentale!

17. Implicarea, alături de celelalte instituții/servicii publice de cultură de interes local ale Municipiului București, în realizarea și implementarea unei platforme de streaming video pe bază de serviciu media audiovizual la cerere, pentru producțiile culturale (proiect coordonat de PMB).

Teatrul ”Nottara” este dotat cu aparatura necesară pentru asemenea transmiteri video a spectacolelor. Când am fost demisă aveam în vedere realizarea unei platforme de streaming. De ce nu se folosește? Ar fi mult mai ieftin și mai eficient. Sau e un proiect cu dedicație?

18.  Implicarea în implementarea unei platforme unice (comune) online de vânzare a biletelor la spectacole, alături de celelalte instituții/servicii publice de cultură de interes local ale Municipiului București (proiect coordonat de PMB).

În sfârșit, aceasta e o idee admirabilă. A fost discutată cu directoarea DCÎT, Liliana Maria Toderiuc-Fedorca, încă din 2021. De ce nu a fost realizată până acum?

19.  Elaborarea și aprobarea unei proceduri interne prin care să se reglementeze închirierea către terți a spațiilor aflate în domeniul public al municipiului București și în administrarea instituției, aliniate la cerințele OUC nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, cu modificările și completările ulterioare. Procedura va fi aprobată prin HCCMB. Exploatarea potențialului spațiilor aflate în folosință gratuită/administrare și punerea în valoare a unor spații neconvenționale în scopul desfășurării de activități cultural-artistice.

Se știe, da, că orice închiriere de spații, care aparțin unor instituții de cultură, aduc venituri la bugetul PMB/ statului, nu la cel al teatrelor, nefiind venituri proprii???

20.  Aplicarea unei strategii financiare eficiente pentru creșterea veniturilor proprii în primul an de mandat la minimum 10% din subvenția primită pentru anul respectiv. începând cu al doilea an de mandat veniturile proprii vor crește cu minimum 7% față de veniturile proprii realizate în anul precedent. Acțiunea anterior menționată se va derula în fiecare an până la sfârșitul mandatului.

Această sarcină este periculoasă, fiind socotită contabilicește, uitându-se că veniturile unui  teatru depind de factorii economici, sociali, politici și chiar medicali (ex. pandemia). Mai mult, pentru a se îndeplini acest obiectiv, managerii vor face spectacole preponderent comerciale (comedia cea atât de hulită de elita progresistă a criticii de specialitate din România).

21.  Atragerea de resurse financiare din diverse surse, finanțări și cofinanțări naționale și/sau internaționale, sponsorizări, donații, fonduri nerambursabile. întocmirea de proiecte în scopul atragerii unor finanțări din fonduri nerambursabile/granturi etc. – minimum o cerere de finanțare depusă la o autoritate finanțatoare, pentru fiecare an de mandat.

Este primul pas spre autofinanțarea teatrelor. Le amintesc tuturor că, pe vremea dictaturii ceaușiste, s-a recurs la o asemenea ”sarcină” și multe teatre făceau sicrie în atelierele de decoruri, iar filarmonicile cântau la înmormântări. Nu e de glumă!

22.  Dispunerea măsurilor legale pentru asigurarea unui climat de siguranță în desfășurarea optimă a activității specifice și funcționale a instituției.

Este necesară și ar trebui să existe fără a deveni o sarcină de serviciu.

23.  Dispunerea măsurilor legale pentru obținerea autorizațiilor și avizelor legale (ex: autorizație de funcționare, aviz ISU pentru spațiile aflate în administrarea instituției etc) și necesare desfășurării activităților în siguranță.”

Va fi/ vor fi pus/ puși serios în dificultate concurentul/ concurenții care dorește/ doresc să devină manager(i) ai Teatrului ”Nottara”. Obținerea acestei autorizații de funcționare ISU este indestructibil legată de consolidarea imobilului, nefiind posibilă fără un proiect și anumite lucrări. Și cum primarul general a scos Teatrul ”Nottara” de pe lista de priorități privind consolidarea/ modernizarea/ reabilitarea  imobilelor cu risc crescut la cutremur, mă tem că această sarcină este un imposibil de îndeplinit în condițiile actuale.

24. Asigurarea implementării standardelor de control intern managerial prevăzute de Ordinul SCC nr. 600/2018 pentru aprobarea Codului controlului intern managerial al entităților publice

Există. Trebuie doar respectată.

25. Asigurarea transparenței decizionale și a liberului acces la informațiile de interes public, în condițiile și cu respectarea Legii nr. 544/2001 privind accesul ia informațiile de interes public. Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică și ale DPG nr. 690/2021 privind transparentizarea contractelor încheiate de Primăria Municipiului București și instituțiile subordonate Consiliului General al Municipiului București.

Deocamdată nu e respectată chiar de echipa PMB; greu de presupus că și-o vor însuși subalternii!!!

26. Îndeplinirea tuturor obligațiilor care derivă din aprobarea proiectului de management și în conformitate  cu ordinele/dispozițiile/hotărârile autorității, respectiv cele prevăzute în legislația în vigoare și în reglementările care privesc funcționarea instituției;

E normală.

27. Transmiterea către autoritate, conform dispozițiilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 189/2008 privind managementul instituțiilor publice de cultură, cu modificările și completările ulterioare, a rapoartelor de activitate și a tuturor comunicărilor necesare. ★★Indicatorii de performanță corespunzători sarcinilor se redimensionează în situația apariției ( unor reglementări cu privire la instituirea stării de urgență/a/ertă, în concordanță cu restricțiile impuse desfășurării activității.

Este o sarcină normală, aplicată și până acum.

Epilog:

Atrag, politicos, atenția colegilor de breaslă care vor accepta să facă parte din comisiile de evaluare a proiectelor de management, în calitate de ”specialiști”, că vor avea ingrata misiune de a ”vota”, drept sarcină de serviciu pentru viitorii manageri, ”prostituarea” teatrelor de stat, prin obligativitatea de a juca, vara, pe străzi (fără scenă, fără dotări tehnice, fără cabine de schimb, fără toalete ecologice, după modelul spectacolelor de acest tip din anul 2022) și nimicirea cutumei/ posibilității prin care, între două stagiuni, se iau concediile și recuperările personalului artistic și tehnic.

Mai atrag, la fel de politicos, atenția, acelorași colegi, că, după finalizarea acestei ”reforme” distructive pentru cultura Municipiului București, pecinginea se va întinde, inevitabil, și peste teatrele de stat din țară.

Sunt curioasă dacă micul grup feminist-progresist din breaslă se va revolta/ va protesta pentru că, deși s-au amânat cu un an concursurile pentru ocuparea posturilor de manager, ca să mai câștige un pic de experiență favoriții selectați de dna Fedorca și numiți prin semnătura primarului general, nu a fost așteptată și marea schimbare a OUG 189/2008, astfel încât să nu mai fie obligatorie licența în domeniul de specialitate (artele spectacolului).

Oare va reacționa cineva la faptul că, prin impunerea unui număr de minimum 50 de reprezentații pentru fiecare spectacol, indiferent dacă e de succes sau nu, se va ajunge, inevitabil, la teatrul comercial în teatrele de stat???

Așteptăm, cu interes, Regulamentele de organizare/ desfășurare a concursurilor pentru ocuparea posturilor de manager, din care vom afla condițiile de participare, mai ales anii de experiență managerială. Dacă această condiție va lipsi sau va fi de minimum un an, ne va fi clar pentru cine se dau concursurile. (Până acum, la București, era necesară o experiență managerială de minimum trei ani.)

LINKURI CAIETE DE OBIECTIVE:

  1. Teatrul Nottara
  2. Muzeul Municipiului București
  3. Teatrul Dramaturgilor Români
  4. Teatrul Tineretului Metropolis
  5. Muzeul Național al Literaturii Române
  6. Opera Comică pentru Copii
  7. Teatrul Bulandra
  8. Teatrul Excelsior
  9. Teatrul Evreiesc de Stat
  10. Teatrul de Revistă „Constantin Tănase”
  11. Teatrul Mic
  12. Teatrul Ion Creangă

Marinela Țepuș
Marinela Țepușhttps://tepusa.ro
Este teatrolog și filolog. A fost secretar literar la Teatrul George Ciprian din Buzău, Teatrul Fani Tardini din Galați și la Teatrul Nottara din București. A fost directorul Teatrului Nottara din București și al Teatrului George Ciprian din Buzău. A primit, în 2018, Premiul Președintelui UNITEM pentru management, în cadrul Galei Premiilor UNITEM, ediția a XVII-a, iar în 2019, Premiul de excelență, în cadrul aceleiași Gale, ediția a XVIII-a. Activitate publicistică Din 1997, este critic de teatru, publicând (în calitate de redactor/ colaborator) cronici, interviuri, anchete, portrete, reportaje, în revistele: Scena, Luceafărul, Teatrul azi, Diagonale, precum și în ziare/ suplimente culturale: Rampa (Ziarul AZI), Ziarul de duminică, Gazeta Teatrului Național, Cotidianul, Adevărul literar şi artistic. Este membru UNITER și AICT.ro

Distribuie

Articole recente

Categorii

1 COMENTARIU

  1. Admir rabdarea si consecvența cu care Marinela analizeaza minutios si comenteaza birocraticele si uneori aberantele Norme… primite, impuse? teatrelor.
    Eu am scapat, Doamne ajuta! Nu cred ca m as fi impacat usor cu ele.. Nici cu EI…
    Pai, ce vrei, draga mea, nume ca Ciceala si Punga, spun tot…
    Cat privește preocuparea unor colege care erau gata sa l sfisie pe Felix pt amor normal, dar incurajeaza și propun, nu doar acceptarea, ci chiar promovarea actorilor queer, gay, LGBTQIA si a altor persoane care practica amor, sex.. deviind de la normele.. obisnuite(hm, traditionale?) in nule poate al libertății fără frontiere, n am a zice decat ca n as amesteca pt nimic in lume… sexul ( tine de intimitate nu?) cu valoarea artistica..Neacademic ar fi.. Ce are… cu prefectura?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Comentarii recente